Noul Parlament al României, convocat pe 20 decembrie

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 11 decembrie 2024, decretul prin care convoacă noul Parlament al României să se întrunească pe 20 decembrie 2024, la ora 14:00, conform unui comunicat emis de Administraţia Prezidenţială

Acest act marchează deschiderea oficială a noii legislaturi, la mai puţin de 20 de zile de la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, când cetăţenii români au ales noii lor reprezentanţi în Parlament.

Noul Parlament va avea o structură diversă, cu o combinaţie de tineri, femei și seniori. Potrivit datelor oficiale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe 10 decembrie, din totalul parlamentarilor aleşi, 101 sunt femei. În ceea ce priveşte vârsta acestora, 29 de parlamentari au sub 35 de ani, iar cel mai tânăr deputat ales are sub 25 de ani, fiind membru al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR). De asemenea, 24 de parlamentari, dintre care 12 la Senat și 12 la Camera Deputaţilor, au vârsta de peste 65 de ani.

Structura noii componenţe parlamentare

În urma alegerilor, Partidul Social Democrat (PSD) a obţinut cel mai mare număr de parlamentari, respectiv 122, dintre care 36 sunt senatori și 86 sunt deputați. Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) ocupă locul al doilea, cu 91 de parlamentari, iar Partidul Naţional Liberal (PNL) are 71 de parlamentari, fiind urmat de Uniunea Salvaţi România (USR), cu 59 de parlamentari. Partidul S.O.S. România a obţinut 40 de mandate, în timp ce Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) are 32 de parlamentari. De asemenea, Partidul Oamenilor Tineri (POT) a obţinut 31 de locuri în Parlament, iar minorităţile naţionale sunt reprezentate de 19 deputaţi.

Voturile obţinute de partide

Rezultatele detaliate ale alegerilor, conform Biroului Electoral Central (BEC), sunt următoarele:

Senat:

1. Partidul Social Democrat: 2.065.087 de voturi (22,30% din totalul voturilor valabil exprimate)
2. Alianţa pentru Unirea Românilor: 1.694.705 voturi (18,30%)
3. Partidul Naţional Liberal: 1.322.468 voturi (14,28%)
4. Uniunea Salvaţi România: 1.134.831 voturi (12,26%)
5. Partidul S.O.S. România: 718.409 voturi (7,76%)
6. Partidul Oamenilor Tineri: 591.927 voturi (6,39%)
7. Uniunea Democrată Maghiară din România: 590.783 voturi (6,38%)

Camera Deputaţilor:

1. Partidul Social Democrat: 2.030.144 de voturi (21,96%)
2. Alianţa pentru Unirea Românilor: 1.665.143 voturi (18,01%)
3. Partidul Naţional Liberal: 1.219.810 voturi (13,20%)
4. Uniunea Salvaţi România: 1.146.357 voturi (12,40%)
5. Partidul S.O.S. România: 679.967 voturi (7,36%)
6. Partidul Oamenilor Tineri: 596.745 voturi (6,46%)
7. Uniunea Democrată Maghiară din România: 585.397 voturi (6,33%)

Componenţa pe vârste şi genuri

Datele statistice publicate de AEP arată o diversitate semnificativă în rândul parlamentarilor aleşi, nu doar în ceea ce priveşte apartenenţa politică, ci şi în privinţa vârstei şi genului acestora. Astfel, în total, noul Parlament va include 101 femei, o prezenţă semnificativă comparativ cu legislatura precedentă. În plus, 29 de parlamentari au sub 35 de ani, ceea ce adaugă o componentă tânără activităţii legislative. Cel mai tânăr parlamentar, un deputat AUR, are sub 25 de ani, ceea ce subliniază interesul noii generaţii faţă de politică. La polul opus, 24 de parlamentari (12 la Senat şi 12 la Camera Deputaţilor) au vârsta de peste 65 de ani.

Conformitatea cu prevederile Constituţiei

Potrivit Constituţiei României, Parlamentul nou ales trebuie să se întrunească la convocarea Preşedintelui României în cel mult 20 de zile de la alegeri. În acest context, decretul semnat de preşedinte stabileşte ca prima sesiune de lucru a noului Parlament să aibă loc pe 20 decembrie, respectând astfel termenul legal. Aceasta va marca începutul oficial al mandatului pentru parlamentarii aleşi, care vor începe să lucreze la proiectele de lege și la alte chestiuni legislative importante pentru dezvoltarea țării.

Prin urmare, România se pregătește pentru o nouă eră politică, cu un Parlament divers și tânăr, care va juca un rol esenţial în consolidarea democraţiei și în implementarea programului de guvernare al noii majorităţi politice.