National
PARLAMENTUL ROMÂNIEI a adoptat LEGEA care introduce MECANISME NOI pentru FIRMELE aflate în DIFICULTATE
Parlamentul României a adoptat legea care transpune prevederile Directivei Europene 2019/1023, care introduce mecanisme noi pentru firmele aflate în dificultate, fără a se ajunge la starea de insolvență
După ce legea va fi și promulgată de către președintele țării, se introduc în România concepte și instrumente total noi, dar se aduc și modificări semnificative în ceea ce privește actualele proceduri pre insolvență.
„Una dintre cele mai importante modificări ale Legii de modificare și completare a Legii 85/2014 o reprezintă introducerea și definirea unui concept nou: starea de dificultate.
De invocarea și probarea stării de dificultate este legată posibilitatea de a apela la cele două proceduri de prevenire a insolvenței : acordul de restructurare și concordatul preventiv (amplu modificat). Dificultatea este o stare a patrimoniului generată de orice împrejurare care afectează temporar activitatea debitorului și care produce o amenințare reală și gravă la adresa capacității prezente sau viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență.
Dificultatea precedă insolvența, iar noua lege menționează expres, pentru a nu exista confuzii, că debitorul în dificultate este capabil să își plătească obligațiile pe măsură ce devin scadente.
Aceste trăsături ale stării de insolvență sunt bine conturate, ele transpunând adecvat cerințele Directivei 2019/1023. Dificultatea poate fi generată de orice evenimente și factori: interni, cum ar fi pierderea unor contracte deosebit de importante pentru activitatea debitorului ori externi, cum ar fi schimbări în mediul economic.
Esențial este însă că trebuie dovedită, acest demers fiind impus pentru a preveni o eventuală apelare excesivă/abuzivă la procedurile de prevenire.
În scopul dovedirii stării de dificultate, noile prevederi legale impun prezentarea unor indicatori financiari care pot avertiza si justifica existența unei amenințări la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență într-o perioadă de maximum 24 de luni de la apariția împrejurării generatoare.”, a precizat Stan Tîrnoveanu, partener senior la Zamfirescu Racoti Vasile & Partners și unul dintre cei mai experimentați avocați în domeniul insolvențelor.
Actul normativ definește și mecanismele la care pot apela efectiv firmele pentru a se salva fără să fie nevoie să intre în insolvență.
„Prevenție și timpuriu sunt cele două elemente esențiale ale filosofiei acestor proceduri. În concret, prin acordul de restructurare, companiile pot adresa rapid și adaptat nevoilor specifice, într-un cadru reglementat de negociere, care să le permită restructurarea activității și a datoriilor. Odată agreat de părțile implicate, acordul primește garanția unei soluții confirmate de un judecător”, a declarat Alina Popa, Head of Leagal în cadrul CITR.
„Așa cum anticipam, instituțiile la care se poate apela în scopul prevenirii insolvenței sunt acordul de restructurare și concordatul preventiv. Acordul de restructurare are la bază premisa că debitorul este în stare de
