Pensiile a sute de mii de români vor fi REDUSE, ca urmare a noilor măsuri fiscal-bugetare

Pachetul de măsuri bugetare propus pentru a restabili echilibrul financiar al României conține mai multe prevederi cu un impact mai degrabă negativ asupra populației

Unele dintre aceste măsuri sunt mascate sub scutiri sau derogări, care, pe termen mediu și lung, vor afecta viața unor categorii extinse de oameni.

Cel puțin 400-500.000 de lucrători din diverse sectoare ale economiei își vor vedea conturile de pensie afectate de aceste măsuri bugetare, dacă pachetul de legi propus în dezbatere publică ieri va fi adoptat. Conform estimărilor făcute de Economica pe baza datelor oficiale, deficitul la nivelul sistemului de pensii se va ridica la aproximativ 1 miliard de euro, sumă care nu va mai ajunge în fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II).

Practic, aceasta se referă la o prevedere care exonerează lucrătorii din patru sectoare importante – IT, construcții, agricultură și industria alimentară – de la contribuțiile către Pilonul II de pensie (sistem administrat privat unde toți angajații din România contribuie obligatoriu). Din păcate, peste cei 700.000 de angajați din construcții și industria alimentară, se adaugă acum încă aproximativ 200.000 de angajați din sectorul IT care nu vor mai plăti contribuții către Pilonul 2.

Este regretabil că, chiar dacă toată lumea vorbește despre importanța educației financiare, astfel de măsuri transmit un mesaj opus, anume că siguranța financiară la bătrânețe poate fi sacrificată pentru beneficii pe termen scurt. Din păcate, aceasta reprezintă o formă de discriminare negativă a acestor categorii profesionale, a declarat Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensii Administrate Privat (APAPR).

În total, peste 800.000 de angajați vor fi afectați de această măsură, fără a lua în calcul lucrătorii din sectorul agriculturii, unde munca sezonieră reprezintă o proporție semnificativă, iar contribuțiile la sistemul de pensii sunt neregulate, în anumite cazuri chiar inexistente.

Persoanele fizice care obțin venituri din salarii și alte asemenea surse din activități de programare pentru calculator, precum și cele din sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară care se încadrează în condițiile stabilite de lege, sunt exceptate de la plata contribuției până la data de 31 decembrie 2028, cu excepția celor care optează pentru contribuția la fondul de pensii administrat privat conform legii.

Acest lucru înseamnă că lucrătorii din aceste domenii nu vor mai participa la Pilonul II, conform definiției legale din legea 411/2004 privind sistemul de pensii administrate privat. Potrivit acesteia, toate persoanele care aveau până în 35 de ani la lansarea sistemului în 2008 și contribuiau la sistemul public de pensii, erau participanți la Pilonul 2.

Noua regulă se aplică și celor care se angajează în aceste sectoare și au primul lor loc de muncă. Conform legii pensiilor administrate privat, persoanele sub 35 de ani, asigurate potrivit legii sistemului public de pensii și care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie să adere la un fond de pensii.

Este important să menționăm că proiectul de act normativ prevede că cei care doresc să opteze pentru contribuția în sistemul de pensii private o pot face, însă trebuie subliniat că se încurajează sistarea contribuției, având în vedere că prevederile privind scutirea se aplică automat, în timp ce opțiunea de a contribui în continuare presupune un proces birocratic care ar trebui urmat de către salariat.

Această măsură, prezentată ca o compensație pentru ridicarea facilităților de care beneficiau lucrătorii din IT, construcții și industria alimentară – mai precis reintroducerea impozitului pe venit (pentru IT, doar pentru salariile brute peste 10.000 de lei) și a contribuției pentru sănătate – se dovedește, în realitate, a fi mai degrabă o piedică.

Un calcul simplu arată că un angajat cu un salariu brut de 10.000 de lei (reprezentativ pentru domeniul IT) ar primi în plus, ca urmare a acestei scutiri, aproximativ 475 de lei brut (începând cu 2024, cota de contribuție la Pilonul II crește de la 3,75% la 4,75%), sumă care este supusă impozitării și altor contribuții. În schimb, această sumă nu va mai ajunge în contul său de pensie privată, oricum semnificativ mai mică decât beneficiile anterioare.

Pe de altă parte, banii contribuiți în Pilonul II se investesc și produc randamente, astfel că se multiplică în timp. Deși în 2022 au avut rezultate negative pentru prima dată, administratorii din Pilonul II au avut 14 ani cu randamente pozitive, an de an. În 2023, de exemplu, creșterea este de aproximativ 15%.

În același timp, dacă un angajat nu va contribui pe întreaga perioadă prevăzută de lege – adică 5 ani – va avea în contul de pensie cu aproximativ 28.500 de lei mai puțin decât ar fi trebuit să aibă, fără a lua în considerare randamentul. Dacă acea persoană se află la jumătatea stagiului de cotizare și randamentul obținut de fondul în care contribuie este similar cu media din primii 15 ani de contribuții, atunci cei 28.500 de lei în minus vor echivala, la finalul perioadei de cotizare, cu aproximativ 85.000 de lei brut sau aproximativ 700 de lei lunar, pentru o perioadă de 10 ani de pensionare.

La nivel de sistem, deficitul generat de sistarea contribuțiilor ar putea ajunge, conform calculelor noastre, la aproximativ 1 miliard de euro, pentru toată perioada celor 5 ani. Fondurile de pensii reprezintă cei mai importanți investitori pe piața de capital din România și sunt cei mai mari cumpărători de titluri de stat emise de Guvernul României.

Conform calculelor noastre, în IT, construcții și industria alimentară lucrează peste 800.000 de oameni. Dacă proporția celor care contribuie măcar parțial în sistemul pensiilor private se aplică și în cele 3 domenii, rezultă aproximativ 400.000 de participanți cu contribuții lunare. Calculat la valoarea actuală a contribuției medii (250 de lei), rezultă un deficit lunar de contribuții de aproximativ 100 de milioane de lei. Pe toată perioada celor 5 ani vizate de ordonanța de urgență, rezultă o sumă de peste 5 miliarde de lei sau aproximativ 1 miliard de euro.”