Primarul orașului Cricova (Republica Moldova) Victor Slobozianu, la Miroslava: „Sperăm să găsim primării din România cu care să putem avea proiecte împreună, dacă nu chiar să semnăm un acord de înfrățire”

În data de 26 martie 2026, comuna Miroslava, județul Iași, a devenit un veritabil punct de convergență pentru administrația publică locală din România și Republica Moldova, găzduind evenimentul „Schimb de experiență privind bune practici în accesarea fondurilor nerambursabile – Intelligent Matching Partners”, organizat în cadrul programului INTERREG România–Republica Moldova 2021–2027 (cod proiect ROMD00709).

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților locale, experți în dezvoltare regională, membri ai mediului de afaceri și organizații consultative, într-un demers comun de consolidare a cooperării transfrontaliere și de creștere a capacității administrative în gestionarea fondurilor europene.

Miroslava – exemplu de dezvoltare strategică și administrație performantă

Alegerea comunei Miroslava ca gazdă a acestui eveniment nu a fost întâmplătoare. În ultimii ani, administrația locală s-a remarcat printr-o abordare strategică coerentă, orientată spre atragerea investițiilor și valorificarea oportunităților oferite de finanțările nerambursabile.

Participanții au avut ocazia să observe direct modul în care:

• proiectele finanțate din fonduri europene sunt integrate într-o viziune de dezvoltare pe termen lung;
• parteneriatele public–private contribuie la dinamizarea economiei locale;
• infrastructura și serviciile publice sunt dezvoltate în corelație cu nevoile comunității și ale investitorilor.

Modelul Miroslava evidențiază importanța unei administrații proactive, capabile să genereze și să susțină un ecosistem economic local competitiv.

Obiectivele întâlnirii: de la schimb de experiență la parteneriate concrete

Evenimentul a fost construit în jurul unor obiective strategice clare, cu impact direct asupra dezvoltării comunităților locale:

• Promovarea modelelor românești de succes în dezvoltarea locală bazată pe fonduri europene și investiții private;
• Stimularea dialogului instituțional între România și Republica Moldova în domeniul guvernanței și planificării strategice;
• Transferul de know-how în managementul proiectelor și implementarea parteneriatelor public–private;
• Consolidarea relațiilor interinstituționale, ca premisă pentru viitoare proiecte comune.

Dimensiunea transfrontalieră a întâlnirii a oferit un cadru valoros pentru alinierea practicilor administrative și identificarea unor soluții comune la provocările locale.

Un program aplicat: de la dezbateri la observație directă în teren

Agenda evenimentului a fost concepută pentru a îmbina componenta teoretică cu experiența practică:

• sesiuni de prezentare privind modele de administrație performantă din România;
• studii de caz privind investițiile private și parteneriatele dezvoltate în Miroslava;
• dialog instituțional dedicat cooperării România – Republica Moldova;
• vizite în teren la obiective de investiții publice și private relevante.

Vizitele au avut un rol esențial, oferind participanților o perspectivă concretă asupra modului în care proiectele sunt implementate și integrate în dinamica locală.

Participare activă a primarilor din România și Republica Moldova

Un element definitoriu al evenimentului l-a constituit participarea consistentă a reprezentanților administrației publice locale, alături de experți și instituții relevante în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, reuniunea a beneficiat de prezența reprezentanților Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) și ai Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Chișinău, instituții cu rol esențial în susținerea proceselor de planificare strategică și în facilitarea accesului la finanțări nerambursabile.

În acest context instituțional solid, participarea numeroasă a primarilor din România și Republica Moldova a oferit evenimentului o dimensiune practică și aplicată, aceștia fiind principalii actori implicați în implementarea politicilor de dezvoltare la nivel local. Prezența lor activă a reflectat interesul crescut pentru identificarea unor soluții eficiente de atragere a fondurilor europene, dar și pentru consolidarea capacității administrative în gestionarea proiectelor complexe.

Dialogul direct dintre primari a permis schimburi valoroase de experiență, evidențiind atât provocările comune cu care se confruntă comunitățile locale, cât și oportunitățile existente în cadrul programelor de finanțare transfrontalieră. Discuțiile au vizat aspecte concrete, precum dezvoltarea infrastructurii, atragerea investițiilor private, eficientizarea serviciilor publice și crearea unor parteneriate durabile între administrații.

Totodată, interacțiunea dintre primarii din cele două state a contribuit la consolidarea unei rețele de colaborare bazate pe încredere și deschidere, premisă esențială pentru inițierea unor proiecte comune și pentru dezvoltarea unor strategii integrate la nivel regional. Astfel, participarea acestora nu a fost doar una formală, ci una activă și orientată spre rezultate, subliniind rolul central al administrației locale în procesul de dezvoltare durabilă.

Primari din România

• Dan Niță – comuna Miroslava, județul Iași
• Florin Buțura – orașul Ștefănești, județul Botoșani
• Dimitrie-Cătălin Zlei – comuna Hudești, județul Botoșani
• Constantin Cocoreanu – comuna Tudora, județul Botoșani
• Nelu Cuibar– comuna Frumușica, județul Botoșani
• Dumitru Pigoreanu – comuna Deleni, județul Iași
• Bompa Tudor – delegat al Primăriei Tomești, județul Iași (consilier primar)
• Lucian Marcu – comuna Lespezi, județul Iași
• Andrei-Dinu Năstase – comuna Arsura, județul Vaslui
• Croitoru Răzvan – secretar CL, Primăria Drânceni, Vaslui

Primari din Republica Moldova

• Victor Slobozianu – primar, orașul Cricova
• Zuza Elena – Primăria Costești (secretar al consiliului orășenesc Costești)
• Denis Țurcanu – viceprimar al orașului Rîșcani
• Ion Cojocari – vicepreședintele Raionului Glodeni
• Stela Onuțu – primarul orașului Glodeni
• Iuri Onofriiciuc – primar, Vadul lui Vodă
• Viorica Beregoi – primar, Trușeni
• Arcadie Covaliov – primar, Sîngerei
• Cainarian Cristian – președinte, Consiliul Raional Sîngerei
• Liliana Burlacu – primar, satul cobani, Raionul Glodeni

Această participare extinsă confirmă interesul crescut pentru schimbul de bune practici și pentru dezvoltarea unor colaborări sustenabile între cele două state.

Cooperarea transfrontalieră – un instrument esențial pentru dezvoltare

Evenimentul organizat la Miroslava reconfirmă rolul strategic al programelor de cooperare transfrontalieră, precum INTERREG România–Republica Moldova, în consolidarea relațiilor instituționale și în crearea unor mecanisme eficiente de colaborare între administrațiile publice locale. Într-un context regional caracterizat de provocări comune – de la dezvoltare economică la modernizarea infrastructurii și creșterea calității serviciilor publice – cooperarea devine nu doar oportună, ci esențială.

Schimbul de experiență facilitat în cadrul reuniunii a permis participanților să compare modele administrative, să identifice soluții aplicabile în propriile comunități și să înțeleagă mai bine instrumentele disponibile pentru accesarea fondurilor europene. Dincolo de prezentările teoretice, dialogul deschis dintre primari, experți și reprezentanți instituționali a contribuit la conturarea unor direcții concrete de acțiune și la identificarea unor potențiale parteneriate viitoare.

Totodată, astfel de inițiative contribuie la armonizarea practicilor administrative și la alinierea viziunilor de dezvoltare la nivel regional. Crearea unor rețele de colaborare între autoritățile locale din România și Republica Moldova facilitează transferul de know-how și accelerează implementarea unor proiecte comune, cu impact direct asupra cetățenilor. În acest sens, cooperarea transfrontalieră devine un catalizator al dezvoltării durabile și un vector de stabilitate și progres în regiune.

Primarul orașului Cricova (Republica Moldova) Victor Slobozianu: „Sperăm să găsim primării din România cu care să putem avea proiecte împreună, dacă nu chiar să semnăm un acord de înfrățire”

Primarul orașului Cricova, Victor Slobozianu, prezent la evenimentul de la Miroslava, a subliniat încă de la început importanța acestui schimb de experiență pentru autoritățile locale din Republica Moldova. El a explicat că participarea sa nu se limitează la o simplă vizită protocolară, ci urmărește acumularea de cunoștințe practice și identificarea unor oportunități concrete de colaborare, menționând că experiența României în gestionarea fondurilor nerambursabile poate reprezenta un sprijin valoros pentru comunitățile din țara sa:

„În primul rând vreau să-i mulțumesc domnului Ștefanovici pentru invitație și domnului Niță pentru ospitalitate. Vreau să vă spun că am venit aici la Miroslava să acumulăm experiență, să vedem cu ce ne pot ajuta frații din România, fiindcă e păcat după experiența României de atâția ani să nu ne ajute și să nu primim și noi ajutorul acesta. Deci înseamnă foarte mult pentru noi, sperăm să găsim primării din România cu care să putem avea proiecte împreună, dacă nu chiar să semnăm un acord de înfrățire, cu mare drag.”

Această declarație evidențiază nu doar recunoștința pentru sprijinul oferit de autoritățile române, ci și deschiderea primarului Slobozianu către proiecte concrete, pragmatice, care să genereze efecte tangibile în comunitatea pe care o conduce, mai degrabă decât să se limiteze la formalități administrative.

În continuare, primarul a oferit o imagine clară asupra contextului administrativ în care operează, explicând că este la primul mandat și că orașul Cricova nu a mai participat anterior la astfel de proiecte transfrontaliere. Această perspectivă subliniază atât curajul de a iniția colaborări noi, cât și dorința de a învăța din experiența României în domeniul proiectelor finanțate din fonduri europene:

„Sunt primar la primul mandat și sunt primar de 2 ani de zile în orașul Cricova și n-am mai avut până acum astfel de proiecte în care să colaborăm.”

Primarul a continuat prin a evidenția potențialul turistic al orașului său, subliniind impactul vizitatorilor români asupra economiei locale și importanța acestui flux pentru dezvoltarea comunității:

„Avem o populație de peste 10.000 de oameni. Turiștii, majoritatea sunt din România, care vin și le mulțumim foarte mult pentru aportul și suportul pe care le aduc orașului Cricova. Avem în jur, plus minus, cred, poate și mai mult de 100.000 de turiști în anul 2025.”

Prin aceste cifre, Slobozianu accentuează relevanța colaborării transfrontaliere nu doar din perspectiva schimbului de experiență administrativă, ci și a beneficiilor economice și culturale generate de turism. Atragerea și menținerea unui flux constant de vizitatori reprezintă un atu strategic pentru oraș, care poate fi valorificat prin proiecte comune cu localități din România, sprijinite prin fonduri europene.

În ansamblu, declarațiile lui Victor Slobozianu relevă o abordare proactivă și orientată spre rezultate, concentrată pe construirea de parteneriate practice, schimbul de bune practici și implementarea de proiecte concrete, toate acestea contribuind la dezvoltarea sustenabilă a orașului Cricova și la consolidarea cooperării transfrontaliere.

Concluzii

Prin complexitatea temelor abordate și prin nivelul ridicat al participării, evenimentul „Intelligent Matching Partners” s-a conturat ca o platformă relevantă de dialog și învățare pentru administrațiile publice locale din România și Republica Moldova. Interacțiunea directă dintre participanți a demonstrat că schimbul de bune practici și experiența acumulată la nivel local reprezintă resurse valoroase pentru dezvoltarea comunităților.

Comuna Miroslava își consolidează, prin organizarea acestui eveniment, statutul de reper în domeniul administrației publice performante, oferind un exemplu concret de utilizare eficientă a fondurilor nerambursabile și de implementare a unor politici locale orientate spre dezvoltare economică și sustenabilitate. Modelul prezentat evidențiază importanța unei viziuni strategice coerente, susținută de parteneriate solide și de o capacitate administrativă adaptată cerințelor actuale.

În perspectivă, astfel de inițiative au potențialul de a genera proiecte comune, de a atrage noi investiții și de a consolida cooperarea instituțională la nivel transfrontalier. Impactul lor se reflectă nu doar în schimbul de idei, ci și în crearea unor relații durabile între administrații, care pot conduce la implementarea unor soluții inovatoare pentru dezvoltarea locală.

Într-un context european în continuă evoluție, în care competiția pentru resurse financiare este tot mai intensă, consolidarea capacității administrative și dezvoltarea parteneriatelor devin factori decisivi. Evenimentul de la Miroslava demonstrează că, prin colaborare, viziune și deschidere, comunitățile locale pot transforma oportunitățile de finanțare în rezultate concrete, cu beneficii reale pentru cetățeni.