Programul de Interconectare Sustenabilă România – Moldova 2028–2034: 1 miliard euro – de la consultare publică la construcție operațională

În data de 26 martie 2026, comuna Miroslava, județul Iași, a devenit un veritabil punct de convergență pentru administrația publică locală din România și Republica Moldova, găzduind evenimentul „Schimb de experiență privind bune practici în accesarea fondurilor nerambursabile – Intelligent Matching Partners”, organizat în cadrul programului INTERREG România–Republica Moldova 2021–2027 (cod proiect ROMD00709).

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților locale, experți în dezvoltare regională, membri ai mediului de afaceri și organizații consultative, într-un demers comun de consolidare a cooperării transfrontaliere și de creștere a capacității administrative în gestionarea fondurilor europene.

Miroslava – exemplu de dezvoltare strategică și administrație performantă

Alegerea comunei Miroslava ca gazdă a acestui eveniment nu a fost întâmplătoare. În ultimii ani, administrația locală s-a remarcat printr-o abordare strategică coerentă, orientată spre atragerea investițiilor și valorificarea oportunităților oferite de finanțările nerambursabile.

Participanții au avut ocazia să observe direct modul în care:

• proiectele finanțate din fonduri europene sunt integrate într-o viziune de dezvoltare pe termen lung;
• parteneriatele public–private contribuie la dinamizarea economiei locale;
• infrastructura și serviciile publice sunt dezvoltate în corelație cu nevoile comunității și ale investitorilor.

Modelul Miroslava evidențiază importanța unei administrații proactive, capabile să genereze și să susțină un ecosistem economic local competitiv.

Obiectivele întâlnirii: de la schimb de experiență la parteneriate concrete

Evenimentul a fost construit în jurul unor obiective strategice clare, cu impact direct asupra dezvoltării comunităților locale:

• Promovarea modelelor românești de succes în dezvoltarea locală bazată pe fonduri europene și investiții private;
• Stimularea dialogului instituțional între România și Republica Moldova în domeniul guvernanței și planificării strategice;
• Transferul de know-how în managementul proiectelor și implementarea parteneriatelor public–private;
• Consolidarea relațiilor interinstituționale, ca premisă pentru viitoare proiecte comune.

Dimensiunea transfrontalieră a întâlnirii a oferit un cadru valoros pentru alinierea practicilor administrative și identificarea unor soluții comune la provocările locale.

Un program aplicat: de la dezbateri la observație directă în teren

Agenda evenimentului a fost concepută pentru a îmbina componenta teoretică cu experiența practică:

• sesiuni de prezentare privind modele de administrație performantă din România;
• studii de caz privind investițiile private și parteneriatele dezvoltate în Miroslava;
• dialog instituțional dedicat cooperării România – Republica Moldova;
• vizite în teren la obiective de investiții publice și private relevante.

Vizitele au avut un rol esențial, oferind participanților o perspectivă concretă asupra modului în care proiectele sunt implementate și integrate în dinamica locală.

Participare activă a primarilor din România și Republica Moldova

Un element definitoriu al evenimentului l-a constituit participarea consistentă a reprezentanților administrației publice locale, alături de experți și instituții relevante în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, reuniunea a beneficiat de prezența reprezentanților Centrului de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale (CAPDR) și ai Agenției de Dezvoltare Regională (ADR) Chișinău, instituții cu rol esențial în susținerea proceselor de planificare strategică și în facilitarea accesului la finanțări nerambursabile.

În acest context instituțional solid, participarea numeroasă a primarilor din România și Republica Moldova a oferit evenimentului o dimensiune practică și aplicată, aceștia fiind principalii actori implicați în implementarea politicilor de dezvoltare la nivel local. Prezența lor activă a reflectat interesul crescut pentru identificarea unor soluții eficiente de atragere a fondurilor europene, dar și pentru consolidarea capacității administrative în gestionarea proiectelor complexe.

Dialogul direct dintre primari a permis schimburi valoroase de experiență, evidențiind atât provocările comune cu care se confruntă comunitățile locale, cât și oportunitățile existente în cadrul programelor de finanțare transfrontalieră. Discuțiile au vizat aspecte concrete, precum dezvoltarea infrastructurii, atragerea investițiilor private, eficientizarea serviciilor publice și crearea unor parteneriate durabile între administrații.

Totodată, interacțiunea dintre primarii din cele două state a contribuit la consolidarea unei rețele de colaborare bazate pe încredere și deschidere, premisă esențială pentru inițierea unor proiecte comune și pentru dezvoltarea unor strategii integrate la nivel regional. Astfel, participarea acestora nu a fost doar una formală, ci una activă și orientată spre rezultate, subliniind rolul central al administrației locale în procesul de dezvoltare durabilă.

Primari din România

• Dan Niță – comuna Miroslava, județul Iași
• Florin Buțura – orașul Ștefănești, județul Botoșani
• Dimitrie-Cătălin Zlei – comuna Hudești, județul Botoșani
• Constantin Cocoreanu – comuna Tudora, județul Botoșani
• Nelu Cuibar– comuna Frumușica, județul Botoșani
• Dumitru Pigoreanu – comuna Deleni, județul Iași
• Bompa Tudor – delegat al Primăriei Tomești, județul Iași (consilier primar)
• Lucian Marcu – comuna Lespezi, județul Iași
• Andrei-Dinu Năstase – comuna Arsura, județul Vaslui
• Croitoru Răzvan – secretar CL, Primăria Drânceni, Vaslui

Primari din Republica Moldova

• Victor Slobozianu – primar, orașul Cricova
• Zuza Elena – Primăria Costești (secretar al consiliului orășenesc Costești)
• Denis Țurcanu – viceprimar al orașului Rîșcani
• Ion Cojocari – vicepreședintele Raionului Glodeni
• Stela Onuțu – primarul orașului Glodeni
• Iuri Onofriiciuc – primar, Vadul lui Vodă
• Viorica Beregoi – primar, Trușeni
• Arcadie Covaliov – primar, Sîngerei
• Cainarian Cristian – președinte, Consiliul Raional Sîngerei
• Liliana Burlacu – primar, satul cobani, Raionul Glodeni

Această participare extinsă confirmă interesul crescut pentru schimbul de bune practici și pentru dezvoltarea unor colaborări sustenabile între cele două state.

Cooperarea transfrontalieră – un instrument esențial pentru dezvoltare

Evenimentul organizat la Miroslava reconfirmă rolul strategic al programelor de cooperare transfrontalieră, precum INTERREG România–Republica Moldova, în consolidarea relațiilor instituționale și în crearea unor mecanisme eficiente de colaborare între administrațiile publice locale. Într-un context regional caracterizat de provocări comune – de la dezvoltare economică la modernizarea infrastructurii și creșterea calității serviciilor publice – cooperarea devine nu doar oportună, ci esențială.

Schimbul de experiență facilitat în cadrul reuniunii a permis participanților să compare modele administrative, să identifice soluții aplicabile în propriile comunități și să înțeleagă mai bine instrumentele disponibile pentru accesarea fondurilor europene. Dincolo de prezentările teoretice, dialogul deschis dintre primari, experți și reprezentanți instituționali a contribuit la conturarea unor direcții concrete de acțiune și la identificarea unor potențiale parteneriate viitoare.

Totodată, astfel de inițiative contribuie la armonizarea practicilor administrative și la alinierea viziunilor de dezvoltare la nivel regional. Crearea unor rețele de colaborare între autoritățile locale din România și Republica Moldova facilitează transferul de know-how și accelerează implementarea unor proiecte comune, cu impact direct asupra cetățenilor. În acest sens, cooperarea transfrontalieră devine un catalizator al dezvoltării durabile și un vector de stabilitate și progres în regiune.

Ion ȘTEFANOVICI: „Fereastra aceasta de timp în care încă mai pot exista consultări nu mai durează foarte mult. În vara aceasta cam ar trebui să știm ce vrem să facem și ce vrem să fie finanțat în 2028–2034”

Președintele CAPDR, Ion Ștefanovici, a subliniat caracterul critic al perioadei actuale pentru definirea priorităților viitorului exercițiu financiar european.

Acesta a atras atenția asupra faptului că intervalul de consultare este limitat și că deciziile trebuie asumate rapid, în acord cu nevoile reale ale comunităților locale:

„Fereastra aceasta de timp în care încă mai pot exista consultări nu mai durează foarte mult. În vara aceasta ar trebui să știm ce vrem să facem și ce vrem să fie finanțat în 2028–2034.”

În acest context, întâlnirile organizate atât în România (Botoșani, Iași), cât și în Republica Moldova (Chișinău), devin esențiale pentru conturarea unei agende comune. Potrivit lui Ștefanovici, primarii joacă un rol central în acest proces, fiind „cei mai aproape de comunitate” și, implicit, cei mai în măsură să definească prioritățile de investiții.

Critica finanțărilor anterioare: „Extrem de puțin pentru două țări”

Un punct important al intervenției a vizat nivelul redus al finanțărilor din programele anterioare INTERREG, considerate insuficiente în raport cu nevoile reale ale regiunii.

Ștefanovici a evidențiat discrepanța majoră dintre amploarea teritoriului și resursele alocate:

„Media a fost până într-o sută de milioane de euro. Două țări, șapte ani, o sută de milioane de euro – extrem, extrem de puțin.”

Acesta a punctat faptul că sumele au fost disproporționate raportat la aria geografică vizată – trei județe din România (Iași, Botoșani, Vaslui) și întreaga Republică Moldova – sugerând că, în mod realist, valoarea unui singur proiect major ar trebui să atingă un asemenea nivel de finanțare.

Cu toate acestea, el a recunoscut că aceste programe au avut un rol important în consolidarea relațiilor instituționale:

„Până la momentul de față, ne-am dat mâna, am învățat, ne-am cunoscut unii pe alții.”

Noua miză: un miliard de euro pentru dezvoltare integrată

Pentru viitorul exercițiu financiar 2028–2034, viziunea propusă de CAPDR este una semnificativ mai ambițioasă: atragerea unei finanțări de aproximativ un miliard de euro pentru proiecte comune România–Republica Moldova.

„Pretenția și justificările pe care le avem la nivel de proiecte, dar și de impact, este de un miliard de euro. Practic, miza care e pe masă astăzi, asta este.”

Această sumă ar urma să susțină proiecte cu impact major, capabile să genereze dezvoltare structurală și să reducă decalajele dintre regiuni.

Domenii strategice: infrastructură, energie, sănătate și situații de urgență

În ceea ce privește direcțiile de investiții, Ștefanovici a conturat o abordare integrată, care să vizeze mai multe sectoare esențiale:

• infrastructură de transport și conectivitate
• sisteme energetice și resurse partajate
• sănătate publică
• managementul situațiilor de urgență
• educație și turism, ca parte a mecanismului economic

Un exemplu concret invocat a fost incidentul recent de poluare a apei pe Nistru, care a evidențiat necesitatea unor mecanisme comune de intervenție:

„A fost un eveniment foarte periculos pe Nistru, unde România a intervenit și a cheltuit foarte mult. Aceste mecanisme ar trebui să fie bilaterale și finanțate de Uniunea Europeană.”

De la cooperare simbolică la parteneriat funcțional

Mesajul central al intervenției a fost tranziția de la o cooperare bazată pe schimburi punctuale la un parteneriat strategic, susținut de investiții consistente și mecanisme comune funcționale.

În viziunea CAPDR, perioada următoare este decisivă pentru transformarea relației România–Republica Moldova într-un model de cooperare eficientă, capabil să genereze rezultate concrete pentru cetățeni.

Concluzii

Prin complexitatea temelor abordate și prin nivelul ridicat al participării, evenimentul „Intelligent Matching Partners” s-a conturat ca o platformă relevantă de dialog și învățare pentru administrațiile publice locale din România și Republica Moldova. Interacțiunea directă dintre participanți a demonstrat că schimbul de bune practici și experiența acumulată la nivel local reprezintă resurse valoroase pentru dezvoltarea comunităților.

Comuna Miroslava își consolidează, prin organizarea acestui eveniment, statutul de reper în domeniul administrației publice performante, oferind un exemplu concret de utilizare eficientă a fondurilor nerambursabile și de implementare a unor politici locale orientate spre dezvoltare economică și sustenabilitate. Modelul prezentat evidențiază importanța unei viziuni strategice coerente, susținută de parteneriate solide și de o capacitate administrativă adaptată cerințelor actuale.

În perspectivă, astfel de inițiative au potențialul de a genera proiecte comune, de a atrage noi investiții și de a consolida cooperarea instituțională la nivel transfrontalier. Impactul lor se reflectă nu doar în schimbul de idei, ci și în crearea unor relații durabile între administrații, care pot conduce la implementarea unor soluții inovatoare pentru dezvoltarea locală.

Într-un context european în continuă evoluție, în care competiția pentru resurse financiare este tot mai intensă, consolidarea capacității administrative și dezvoltarea parteneriatelor devin factori decisivi. Evenimentul de la Miroslava demonstrează că, prin colaborare, viziune și deschidere, comunitățile locale pot transforma oportunitățile de finanțare în rezultate concrete, cu beneficii reale pentru cetățeni.