SCANDALOS! După 31 de ani, dosarul REVOLUȚIEI va fi reluat de la ZERO!

Gelu Voican VOICULESCU și Ion ILIESCU

În data de 8 aprilie 2019, procurorii de la Secția militară a Parchetului General au trimis în judecată dosarul Revoluției din Decembrie 1989. În acest dosar, Ion Iliescu, membru şi președinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN

Dosarul cauzei este uriaș, cuprinzând un număr de 3.330 de volume, 2.030 dintre acestea fiind instrumentate după 13 iunie 2016.

Rechizitoriul întocmit de Secția Parchetelor Militare cuprinde 12 volume totalizând  3280 de file.

Descrierea pe scurt a faptelor incriminate

Secția militară a Parchetului General a ajuns la concluzia, că din probatoriu rezultă că elementele componente ale sistemului militar de apărare a României, reprezentate în decembrie 1989 de Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne – Departamentul Securității Statului, precum şi Gărzile Patriotice,  la data de 22.12.1989, orele 16:00,  au trecut în subordinea Consiliului Frontului Salvării Naționale şi conducerii acestuia, conducere care și-a asumat deciziile fundamentale din punct de vedere politic şi militar, vizând preluarea  puterii politice ca grup preconstituit şi dorind astfel să se legitimeze politic în fața poporului, inclusiv prin psihoza generată de diversiunea ”teroriștilor”.

În intervalul 22-30.12.1989, toate categoriile deținătoare de armament, ba chiar și civili înarmați de către autoritățile militare  au executat foc, fiind trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe. Astfel, din data de 22 decembrie 1989, prin aceste acțiuni, s-au produs 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice, depășind efectele  represiunii din intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat premisele condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Potrivit procurorilor, Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu (ca lideri autoproclamați ai Revoluției ) au dezinformat în mod direct prin apariţiile lor la TVR şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru procesul de la Târgoviște și executarea cuplului Ceauşescu de către un Tribunal Militar constituit rapid şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Generalul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, a intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi a  contribuit  la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

La 23.12.1989, generalul Iosif Rus a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce a dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane.

Căpitanul de rangul III  Emil (Cico) Dumitrescu (forțele navale), prin apariţia sa televizată din data de 22 decembrie 1989, precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române din 22 decembrie 1989, a contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

Parchetul a considerat că ” urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.”

Decizia ÎCCJ poate duce la ”îngroparea”  celui mai așteptat dosar din Justiția Română, Dosarul Revoluției

La 9 octombrie 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia judecătoarei Florentina Dragomir a ajuns la concluzia că a  identificat probleme de legalitate în investigația trimisă în instanță în aprilie . ÎCCJ a cerut procurorilor militari să remedieze problemele de legalitate, în termen de cinci zile, sub sancțiunea refacerii, de la zero, a cercetărilor. Practic, Dosarul Revoluției a stat în Camera Preliminară un an și jumătate.

ÎCCJ a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a Revoluției care a funcționat în anii 90, fără a ajunge la rezultate notabile și relevante.

Decizia ÎCCJ poate fi  contestată odată cu încheierea pronunțată vineri 9 octombrie 2020 în cameră de consiliu.

ÎCCJ a admis, în parte, cererile și excepțiile invocate de Asociația „21 Decembrie 1989” în calitate de reprezentant al persoanelor vătămate Stancu George, Bancilă Elena, Balalau Adriana, succesorii părții civile Vinersar Florin, respectiv Vinersar Elena Georgeta, Vinersar Silviu Alexandru și Vinersar Mihai Sebastian, excepțiile invocate de inculpații Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și gl. (rtr.) Rus Iosif, precum și excepțiile ridicate din oficiu.

Astfel,  a fost constatată neregularitatea rechizitoriului din data de 5 aprilie 2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Parchetelor Militare din mai multe aspecte.

Procurorii vor avea un  termen de 5 zile de la comunicare pentru remedierea neregularităților actului de sesizare și să comunice dacă mențin dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților ori solicită restituirea cauzei.

Decesul unor nume importante din Dosarul Revoluției a dus la clasarea cauzei cu privre la persoane întrucât fie ” există autoritate de lucru judecat, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale” (Nicolae Ceaușescu, generalul Iulian Vlad, Ministrul de Interne Tudor Postelnicu), fie  ”a survenit decesul acestuia, cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale” (general Vasile Milea, general Nicolae Militaru, Silviu Brucan, Victor Stănculescu, Emil Cico Dumitrescu, Nicolae Eftimescu). Mircea Mocanu, Petre Roman, Teodor Brateș, Ioan Toma, Igreț Viorel au primit clasarea cauzei, întrucât ”  nu există probe concludente pentru săvârşirea acestei infracţiuni sau a altei infracţiuni prevăzută de legea penală”.

Se pune problema că în acest proces ar trebui citate peste 5 000 părți civile, fie direct, fie prin intermediul avocaților lor, ceea ce face foarte grea procedura de desfășurare a procesului și evident, dă prilejul apariției multor contestații.

Până în prezent, nu mai există nicio noutate cu privire la activitatea Secției militare a Parchetului General, care a primit obligația revizuirii aspectelor relevate de decizia ÎCCJ din data de 9 octombrie 2020.