SORCOVA – semnificație, TRADIȚII și obiceiuri

Semănatul (sorcova) este un obicei de anul nou, care se practică în Moldova, Muntenia și o parte din Oltenia

La fel ca alte obiceiuri de anul nou, constă în interpretarea unor cântece și poezii tradiționale, a unor incantații și urări de belșug pentru noul an. Specific acestui obicei este aruncarea în casa gazdei a semințelor de cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine. Tradiția spune că dacă în seara ajunului Anului Nou urătorii merg cu plugul la arat (Plugușorul), în dimineața de Sfântul Vasile aceștia vin cu semănatul.

Sorcova este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine era formată din nuiele înverzite

În tradiția populară se mai spune că așa cum este primul musafir din ziua de Sfântul Vasile, bogat ori sărac, așa va fi  tot anul.

Un obicei săvârșit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceștia dezleagă anul și rodul colindând pe ulițe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea secetei, insectelor și animalelor dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă și cununiile, cu un descântec: „Slobozim câșlegile/ Să mărităm fetele/ Umblați, feciori,/ Să fie pețitori”.