La aproape trei săptămâni de la adoptarea moţiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, negocierile pentru formarea unui nou Executiv par să fi intrat într-o etapă decisivă
Potrivit unor surse politice, la nivelul Administrația Prezidențială sunt analizate în prezent trei variante principale pentru funcţia de prim-ministru, toate având un element comun: provin din afara grupărilor politice parlamentare.
În acest moment, discuţiile se concentrează pe identificarea unei formule capabile să obţină sprijin parlamentar suficient pentru învestirea unui nou cabinet. Surse apropiate negocierilor afirmă că scenariul unui premier independent este considerat tot mai probabil, în condiţiile în care partidele nu au reuşit să coaguleze o majoritate politică stabilă în jurul unui lider de partid.
„Vorbim de o listă de trei persoane, doar oameni din afara partidelor. Totul e în plină evoluţie, nu s-a tras o linie”, au declarat surse politice pentru News.ro.
Sprijinul parlamentar, principalul obstacol
Deşi numele aflate în discuţie sunt considerate variante credibile din punct de vedere profesional, dificultatea majoră rămâne obţinerea unei susţineri consistente în Parlament. Potrivit aceloraşi surse, în ultimele zile au avut loc consultări intense între liderii politici şi reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale pentru a evalua gradul de acceptare al fiecărei variante.
„Au loc multe discuţii, e dificil de estimat dacă se vor încheia săptămâna aceasta. Este verificat gradul de susţinere parlamentară pentru fiecare variantă propusă. Faţă de săptămâna trecută, sunt progrese”, au explicat sursele citate.
În lipsa unei majorităţi clare, noul Executiv ar putea depinde de formule de compromis sau de susţinere punctuală din partea mai multor formaţiuni parlamentare.
Cine sunt numele vehiculate pentru funcţia de premier
Printre cele mai discutate variante se află Radu Burnete, actual consilier prezidenţial, perceput drept o opţiune tehnocrată cu profil economic şi administrativ.
Un alt nume intens vehiculat este cel al Eugen Tomac, europarlamentar şi lider al Partidul Mișcarea Populară, care activează de asemenea în zona de consiliere prezidenţială. Tomac este văzut ca o variantă cu experienţă politică şi europeană, însă acceptabilitatea sa în Parlament rămâne încă în evaluare.
Pe lista variantelor analizate apare şi Delia Velculescu, în prezent şefa misiunii Fondul Monetar Internațional în Africa de Sud. Numele acesteia a mai fost invocat şi în timpul negocierilor pentru formarea precedentului Guvern, fiind asociat cu ideea unui executiv tehnocrat orientat spre stabilitate financiară şi reforme economice.
Tot în spaţiul public a fost menţionat şi Șerban Matei, actual director al Direcţiei Relaţii Internaţionale din cadrul Banca Națională a României.
Kelemen Hunor: „Un guvern tehnocrat, a doua zi va rămâne singur”
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a comentat marţi posibilitatea desemnării lui Eugen Tomac pentru funcţia de premier, evitând însă să ofere garanţii privind susţinerea Uniunii.
„Îl cunosc foarte bine, dar de aici până la a spune cum va vota UDMR, drumul este lung”, a declarat liderul UDMR.
Acesta a transmis şi rezerve serioase privind posibilitatea susţinerii unui guvern minoritar sau tehnocrat. Potrivit lui Kelemen Hunor, participarea UDMR într-un executiv minoritar alături de PSD este „puţin probabilă”.
„Un guvern tehnocrat, a doua zi va rămâne singur”, a avertizat liderul Uniunii, sugerând că lipsa unei susţineri politice solide ar putea conduce rapid la blocaje instituţionale şi instabilitate.
Becali: „Ce este sigur, că va fi unul independent”
Ipoteza desemnării unui premier independent a fost alimentată şi de declaraţiile deputatului neafiliat George Becali, după întâlnirea avută la Cotroceni cu preşedintele Nicușor Dan.
Becali a afirmat că liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-ar fi confirmat faptul că varianta unui premier independent este deja conturată la nivelul negocierilor politice.
„Nici el nu ştie încă numele. Dar ce este sigur, că va fi unul independent”, a declarat Becali.
Acesta a adăugat că numele lui Eugen Tomac şi al lui Alexandru Nazare se află printre variantele discutate.
O decizie aşteptată într-un context politic fragil
În condiţiile în care scena politică traversează una dintre cele mai complicate perioade de după alegeri, desemnarea viitorului premier va avea un impact major asupra stabilităţii guvernamentale şi asupra relaţiei dintre partide.
Negocierile continuă atât la nivel politic, cât şi instituţional, iar decizia finală depinde în mare măsură de capacitatea viitorului candidat de a construi rapid o majoritate funcţională în Parlament. În lipsa acesteia, România riscă prelungirea interimatului guvernamental şi accentuarea tensiunilor politice într-un moment sensibil din punct de vedere economic şi regional.
