Autoritățile europene au prezentat un plan ambițios pentru dezvoltarea transportului feroviar: conexiuni rapide între marile capitale ale continentului, cu trenuri care să circule cu minimum 160 km/h.
Astfel, călătoria de la București la Budapesta sau Sofia ar urma să dureze doar șase ore, iar până la Atena – 12 ore, la jumătate din timpul actual de deplasare.
În restul Europei, proiectele de trenuri de mare viteză avansează constant. De exemplu, pasagerii vor putea călători între Berlin și Copenhaga în patru ore până în 2030, în loc de șapte ore, cât durează în prezent. În România, însă, realitatea de pe șine contrastează puternic cu planurile europene: viteza medie de circulație în 2025 este de puțin peste 44 km/h, iar infrastructura feroviară are nevoie urgentă de modernizare.
Situația feroviară din România: investiții minime și infrastructură degradată
În ultimul deceniu, România a construit doar 6 kilometri de cale ferată, un ritm extrem de lent în comparație cu obiectivele europene. Potrivit Asociației Pro Infrastructura, peste trei sferturi din rețeaua feroviară necesită reparații capitale. „Dacă ne uităm cum arată calea ferată în România, majoritatea traseelor sunt practic nefuncționale la standarde europene”, a declarat Ionuț Ciurea, reprezentant al asociației.
Chiar și ținta de a crește viteza medie pe șine la 47 km/h în 2025 nu a fost atinsă. În plus, sectorul feroviar românesc a pierdut recent 1,5 miliarde de euro din fonduri europene nerambursabile, din cauza întârzierilor proiectelor de modernizare incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Perspective și fonduri disponibile pentru trenurile de mare viteză
Reprezentanții Ministerului Transporturilor menționează că România este deja în contact cu autoritățile europene și că există fonduri alocate pentru primii pași ai proiectului de trenuri de mare viteză. „România nu își poate permite să stea pe loc din perspectiva dezvoltării trenului de mare viteză. Este un tren care circulă pe trasee noi, cu viteze între 250 și 300 km/h și necesită investiții semnificative. Guvernul a prevăzut fonduri pentru planificarea strategică, studii de prefezabilitate și fezabilitate”, a declarat Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Concluzie: între planuri europene și realitate locală
Planurile Uniunii Europene pentru trenurile de mare viteză reflectă o strategie clară: trenul trebuie să devină alternativa principală la zborurile interne pe distanțe scurte, cu stații situate la aproximativ 100 km distanță. România, însă, se confruntă cu provocări structurale majore. Între ambițiile europene și realitatea pe șine există un decalaj uriaș, iar modernizarea infrastructurii feroviare rămâne esențială pentru ca țara să se alinieze standardelor continentale.
