Universitatea Babeș-Bolyai a fost exclusă din clasamentul internațional al universităților, Serbia având 2 instituții de învățământ superior incluse în acest clasament

Din 2017 și până acum, România nu a mai reușit să fie reprezentată în Academic Ranking of World Universities (ARWU) – top 1000, un prestigios clasament internațional al universităților elaborat de Shanghai Ranking Consultancy

În ultimii șase ani, singura instituție de învățământ superior românească care a figurat în această listă a primelor 1000 de universități, conform clasamentului, a fost Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, iar în alți ani Universitatea din București. Din 2020, a rămas numai UBB. Cu toate acestea, nici UBB nu apare în ediția ARWU pentru 2023, recent publicată.

Shanghai Ranking este unul dintre cele mai importante clasamente internaționale, inițial cuprinzând doar un top 500 global conform unor criterii riguroase. Universitățile din România au avut o prezență limitată în acest clasament, și abia acum aproximativ 15 ani a fost evaluată posibilitatea instituțiilor din România de a fi incluse în acest ranking al universităților.

În premieră, Universitatea Babeș-Bolyai a obținut acest succes în 2017, atunci când clasamentul a fost extins de la 500 la 800 de universități. Odată cu extinderea ulterioară a rankingului, în 2018, la 1000 de universități, Universitatea din București s-a alăturat în topul 1000, menținându-și poziția și în 2019, chiar dacă în partea inferioară a listei. În intervalul 2020-2022, UBB a rămas singura universitate din top, situându-se între locurile 801 și 900.

Clasamentul ARWU este acum unul dintre cei mai importanți indicatori internaționali în realizarea evaluării naționale a universităților.

Criteriile pe baza cărora se realizează acest clasament sunt următoarele: calitatea educației (10% – premiile Nobel și Fields obținute de absolvenți); calitatea personalului academic (40% – premiile Nobel și Fields câștigate de membri ai facultății, numărul de citări); activitatea de cercetare (40% – lucrările publicate în Nature și Science sau incluse în Science Citation Index-Expanded și Social Science Citation Index); performanța per capita (10%).

În privința clasamentului global, Harvard rămâne pe primul loc pentru al 21-lea an consecutiv, fiind urmată de Stanford și Massachusetts Institute of Technology. Primele cinci poziții sunt completate de Universitatea Cambridge și University of California – Berkeley. Din cele 20 de poziții de top, 15 sunt ocupate de universități americane, iar restul de cinci sunt europene: trei din Marea Britanie, una din Franța și una din Elveția. Câteva universități europene mai bine plasate sunt Imperial College London și Universitatea din Copenhaga.

În regiunea Europei Centrale și de Est, Universitatea Carolină din Praga și Universitatea din Belgrad sunt cel mai bine clasate, ambele în intervalul 301-400.

Comparativ, majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est au cel puțin o universitate în topul Shanghai 2023.

Serbia, o țară care nu face parte din Uniunea Europeană și deseori percepută ca fiind mai puțin dezvoltată decât România, are două instituții de învățământ superior incluse în acest clasament important: Universitatea din Belgrad (clasată între pozițiile 301-400) și Universitatea din Novi Sad (poziția 901-1.000)., iar Croația, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia au câte o instituție de învățământ superior în clasament.

Polonia impresionează cu nu mai puțin de nouă universități prezente în acest clasament de elită. Două dintre ele ocupă intervalul 401-500, anume Jagiellonian University și University of Warsaw.

Cehia se remarcă cu șase astfel de instituții universitare, dintre care Charles University in Prague, clasată în intervalul 301-400, se află în fruntea listei.

Ungaria se remarcă prin prezența a patru universități în clasamentul de top 1.000, dintre care două se situează în intervalul 501-600, numit Eotvos Lorand University, iar una ocupă poziția 601-700, cunoscută sub numele de Semmelweis University. Similar Serbiei, Ungaria, cu o populație de 9,71 milioane de locuitori în anul 2021, este și ea o țară cu o dimensiune demografică mai mică decât cea a României.

Țări cu dimensiuni mult mai reduse decât România pot mândri cu prezența a cel puțin o universitate în acest prestigios clasament. De exemplu, Croația se regăsește cu Universitatea din Zagreb situată în intervalul 401-500. De asemenea, țări precum Cipru, Estonia, Lituania, Slovacia sau Slovenia au fiecare câte o instituție de învățământ superior incluse în acest clasament.

Universitățile din România nu au reușit să se mențină în clasamentul ARWU în ultimii ani, în timp ce multe alte țări din regiunea Europei Centrale și de Est au reușit să fie prezente cu cel puțin o universitate în acest top.