Eugen Țapu-Nazare, PNL Neamț: „Voucherele de vacanță acordate și celor 4,2 milioane de salariați din sistemul privat vor avea efecte pozitive în economie”

Interviu realizat în cadrul ediției de primăvară a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova

Eugen Ţapu-Nazare este unul dintre seniorii liberali din Neamț aflându-se, în prezent, la al treilea mandat de senator PNL de Neamț. În prezent ocupă funcția de preşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism din Senatul României

În calitate de senator, Eugen Țapu Nazare este președintele Comisiei pentru antreprenoriat și turism și membru în Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale. Totodată, este și membru în Delegația Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (AP SEECP).

Domnule senator Eugen Țapu-Nazare, sunteți parlamentar de Neamț, dar și președintele Comisiei de antreprenoriat și turism. Care dintre cele două activități primează?

Între cele două activități nu există nicio competiție, ele sunt mai degrabă complementare. Deciziile pe care le luăm la Comisia de antreprenoriat și turism se răsfrâng în mod automat și asupra nemțenilor, mai ales că județul Neamț este un județ cu un potențial turistic imens.

În ceea ce privește activitatea strict pentru județul Neamț, aceasta este una, aș spune, complexă, deoarece cunosc foarte bine problematica locală, așa cum reiese din întâlnirile cu nemțenii, cu primarii de orașe și comune din întreg județul, cu alți actori din societatea civilă. Iar principala veste bună pentru județul Neamț, de fapt pentru întreaga regiune a Moldovei, este că la Autostrada A7 se lucrează din plin, cu motoarele turate la maxim și avem toate motive să fim optimiști că în 2025 vom circula pe autostradă.

„Banii trebuie cheltuiți cât mai eficient, cât mai repede, pentru că nevoi sunt destule, în special în infrastructura de drumuri, de apă și canalizare, de poduri și podețe, creșe, școli, grădinițe, reabilitări de clădiri publice și rezidențiale”

Este un proiect pe care l-am monitorizat și îl monitorizez în permanență, prin întâlnirile de la Compania Națională de Autostrăzi și Infrastructură Rutieră, un proiect inclus pe lista finanțărilor prin PNRR de Lucian Bode, în perioada în care a fost ministru al Transporturilor, iar ce mă face să fiu extrem de optimist este că lucrările pe tronsonul Buzău-Pașcani au fost câștigate de unul dintre cei mai serioși antreprenori români, UMB Spedition și există toate șansele ca lucrările să fie finalizate înainte de termen. De asemenea, se lucrează și la capetele autostrăzii A8, Ungheni-Iași-Târgu Mureș, autostradă care, de asemenea, tranzitează județul Neamț.

Un alt proiect care prinde contur este noul spital județean, iar aici trebuie să-i mulțumesc premierului Nicolae Ciucă, cel care a introdus proiectul pe lista unităților medicale ce vor fi finanțate prin PNRR, cu circa 200 de milioane de euro. Avem în mod cert nevoie de servicii medicale de cea mai mai bună calitate, fără să mai fie nevoie ca nemțenii să meargă în centrele universitare.

Este un proiect cu orizont de așteptare 2026, mai trebuie ca cei care se vor ocupa efectiv de implementare să fie foarte serioși și pragmatici, pentru a nu pierde finanțarea europeană. Tot la capitolul proiecte aș adăuga construcția unui nou pod peste râul Siret, în zona Luțca, acolo unde vechiul pod s-a prăbușit în vara anului trecut, ceea ce provoacă un disconfort major celor circa 20.000 de nemțeni care locuiesc în zonă și care sunt nevoiți să ocolească 20 de kilometri.

Și aici vreau să remarc deschiderea și receptivitatea premierului Nicolae Ciucă la propunerea mea și a colegilor parlamentari, faptul că a locat fondurile necesare construcției unui nou pod. Nu în ultimul rând, pentru că tot suntem la capitolul infrastructură, vreau să amintesc de drumul expres Piatra Neamț-Bacău, tot un demers personal care acum se află în implementare.

Vorbeam despre întâlnirile permanente cu primarii din județul Neamț și vreau să insist asupra faptului că ușa mea este deschisă tuturor primarilor, indiferent de apartenența lor politică.

Există numeroase proiecte cu finanțare prin PNRR, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, nu este timp de orgolii, de dispute și competiții sterile. Banii trebuie cheltuiți cât mai eficient, cât mai repede, pentru că nevoi sunt destule, în special în infrastructura de drumuri, de apă și canalizare, de poduri și podețe, creșe, școli, grădinițe, reabilitări de clădiri publice și rezidențiale și așa mai departe. Avem această șansă a fondurilor europene și nimeni nu ne va ierta dacă nu cheltuim banii cu eficiență.

Sigur că mai putem vorbi și despre alte proiecte strict pentru județul Neamț, dar, în linii mari, acestea sunt preocupările mele actuale, activitatea mea ca parlamentar, activitate care sper să se vadă, să se materializeze.

În ceea ce privește Comisia pentru antreprenoriat și turism, știu că și acolo aveți o serie de proiecte. Puteți să le detailați?

Sigur. La comisie, principala preocupare este armonizarea unui cadru legislativ care să vină efectiv în sprijinul antreprenorilor și al celor care activează în turism.

Am trecut printr-o pandemie care a lăsat urme adânci în acest sector, cifrele ne arată cât de mult au fost afectați cei care activează în turism dar nu numai, de aceea am avizat o serie de programe de sprijin. Astfel, antreprenorii pot accesa fondurile puse la dispoziție prin intermediul Programului IMM Invest Plus, utilizând oricare din componentele sale: IMM Invest România, Agro IMM Invest, IMM Prod, Garant Construct, Innovation şi Rural Invest.

Estimăm că cele 4 miliarde de euro alocate acestui program vor ajunge pentru circa 25.000 de beneficiari. Subvențiile acordate de stat vor ajuta firmele să își mențină locurile de muncă, asigurând, totodată, viabilitatea afacerilor și dezvoltarea acestora. Suntem preocupați să găsim cele mai bune soluții pentru sprijinirea activităților IMM-urilor, după o lungă perioadă în care s-au confruntat cu dificultăți cauzate, în principal, de criza pandemică, iar ajutoarele de stat pentru investiții noi și garanții de stat pentru credite sunt pârghii importante de susținere a mediului economic.

Aș mai adăuga programul Incomming, derulat de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prin care operatorii din turism primesc fonduri de la stat proporțional cu numărul de înnoptări.

Nu în ultimul rând, și aici vorbim și de jaloanele din PNRR, am lansat o serie de programe care vin în sprijinul antreprenorilor din comunitățile rurale montane și aici ne întoarcem din nou și la județul Neamț. Vorbim despre scheme de ajutor pentru încurajarea colectării și/sau prelucrării fructelor de pădure, a ciupercilor, a plantelor medicinale, despre programe de colectare și prelucrare a laptelui, despre înființarea de stâni. Și aceste măsuri au rolul de a încuraja antreprenoriatul în zone în care statul poate interveni, ținând cont de specificul localităților, al regiunilor.

„Voucherele de vacanță acordate și celor 4,2 milioane de salariați din sistemul privat vor avea efecte pozitive în economie”

Domnule senator, știu că lucrați la un proiect de lege prin care și angajații din sectorul privat vor putea beneficia de tichete de vacanță, similar cu salariații din sectorul bugetar. Vă rog să ne oferiți mai multe detalii.

Desigur, cu mare plăcere. Proiectul prevede acordarea de vouchere de vacanță și salariaților din sistemul privat, în valoare de 1.450 lei. România are un potenţial turistic de excepție, dar, din păcate, ponderea turismului în Produsul Intern Brut este sub media europeană. Mai mult, așa cum spuneam și mai devreme, pandemia a lăsat urme adânci în acest sector și chiar dacă cifrele arată o revenire după ridicarea restricțiilor suntem departe de a atinge potențialul pe care-l avem.

Impactul negativ asupra turismului a contribuit decisiv la desființarea a zeci de mii de locuri de muncă, la închiderea a numeroase unități de cazare, iar efectele s-au resimțit și în industriile pe orizontală. Pe lângă eliminarea discrepanțelor dintre cele două categorii de salariați – bugetari și cei din sectorul privat – valoarea voucherelor de vacanță se întoarce în economie, iar consecințele sunt pozitive pentru întreaga industrie a turismului și activităților conexe (HoReCa, industria alimentară, transport, servicii, comerț etc).

De asemenea, trebuie să ținem cont că în România fiscalitatea pe salariat, de 40,85%, este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, unde se înregistrează o medie de 26% – 27%. În România 25% reprezintă doar contribuția la CAS. Efortul bugetar pentru acordarea de vouchere de vacanță celor 4,2 milioane de salariați din sectorul privat este de cca. 6,09 miliarde lei, dar, din această sumă, estimăm că cca. 60% se va întoarce la bugetul de stat sub formă de TVA, taxe, impozit pe salarii, impozit pe profit etc.

Nu în ultimul rând trebuie să avem în vedere și faptul că acordarea de tichete de vacanță salariaților din sistemul bugetar a contribuit la revitalizarea turismului și industriilor circulare, ori este de așteptat ca cele 4,2 milioane de vouchere acordate și sectorului privat să contribuie semnificativ la creșterea ponderii turismului în PIB peste media europeană. Este un proiect de lege care va intra cât de curând în circuitul legislativ și mă aștept ca toți decidenții să dea dovadă de maturitate, să fie aprobat și să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.