Fugarul Ionel Arsene cere în justiție revizuirea sentinței. Extrădarea anunțată ca „iminentă” în urmă cu patru luni de ministrul justiției, amânată „sine die”

Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, aflat în proces de extrădare din Italia pentru  o pedeapsă de 6 ani și 8 luni de închisoare , a depus o cerere de revizuire a sentinței. În urmă cu exact patru luni, ministrul justiției, Alina Gorghiu anunța că procedura de predare a lui Arsene e aproape finalizată

Ionel Arsene, fostul președinte al Consiliului Județean Neamț, urmărit general pentru sustragerea de la executarea unei pedepse privative de libertate pentru corupție, a depus o cerere de revizuire a sentinței prin care a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Bacău, iar primul termen de judecată este programat pentru aproximativ o lună, pe 17 septembrie.

Ministrul justiției, Alina Gorghiu, a anunțat de două ori până acum extrădarea lui Arsene drept iminentă. De la ultimul anunț se împlinesc exact patru luni

Pe 28 martie 2023, autoritățile judiciare italiene au anunțat că Ionel Arsene, care se predase la o secție de poliție din Bari a fost plasat sub arest la domiciliu. Legea italiană prevede că judecătorii pot refuza predarea unei persoane condamnate dacă acesta a obținut statutul de rezident. Statul român a demarat procedurile de extrădare a fostului deputat. Opt luni mai târziu, demersurile păreau să fie încununate de succes.

Hotărârea este definitivă. „În scurt timp va fi predat autorităților din țară”, a anunțat ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Dar, surpriză, pe 9 noiembrie, aceeași Alina Gorghiu comunica: „Magistratul de legătură cu Italia din cadrul Ministerului Justiţiei mi-a adus la cunoştinţă că avocaţii condamnatului fugar Ionel Arsene au sesizat CEDO pe motiv că în România i s-ar încălca dreptul la viaţă şi ar fi supus la tratamente inumane/degradante (art. 2, 3 şi 4 din CEDO).Ministerul Justiţiei şi ANP au depus la dosarul în care deja s-a dispus de instanţa italiană returnarea condamnatului fugar documente în care evidenţiem condiţiile la standardele europene din penitenciar”. Curtea de Apel de la Bari va dispune suspendarea hotărârii de extrădare.

Pe 29 noiembrie 2023, Camera Deputaţilor a adoptat ”Legea fugarilor”. Înalta Curte de Casație și Justiție a României a sesizat, la finalul lui 2023, C.C.R. pe motiv de neconstituționalitate a actului normativ, prilej pentru Ionel Arsene de a se adresa  Curții Europene a Drepturilor Omului. CCR a amânat de șase ori până acum să se pronunțe în privința  sesizării ICCJ

Actul normativ adoptat prevede închisoare între şase luni şi trei ani pentru persoanele care nu se predau în 7 zile de la momentul condamnării. 

Alfredo Gaito și Mario Antinucci, avocații lui Arsene, s-au adresat la CEDO, cerând ”să ia măsuri urgente pentru suspendarea judecății la Curtea de Apel Bari, până la definirea completă a legitimității constituționale a așa-zisei legi a fugarilor”.

Avocații aduc drept argument sesizarea pe probleme de neconstituționalitate a legi, de I.C.C.J. la Curtea Constituțională a României.

În esență, sesizarea depusă de I.C.C.J. se consideră că legea încalcă articolul 21 din Constituție care prevede că ”părțile au drept la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”, nefiind respectat nici principiul neretroactivității legii, deoarece vizează inclusiv persoanele deja condamnate și fugite din țară.

Până în prezent, Curtea Constituțională nu a pronunțat o decizie în privința sesizării ICCJ, pronunțarea în această speță fiind amânată de șase ori.

De unde a pornit epopeea judiciară a lui Arsene?