Neamt
Reforma administrației publice: județul Neamț, printre cele mai afectate de reducerile de personal
autor
Proiectul de lege privind restructurarea amplă a administrației publice locale și centrale, elaborat de Guvern și publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, prevede reduceri semnificative de personal la nivelul primăriilor, consiliilor județene și instituțiilor subordonate
Județul Neamț se numără printre unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi afectate major de aceste măsuri, în special la nivelul Consiliului Județean, unde schema de personal este considerată supradimensionată, cu birouri supraaglomerate și un aparat administrativ extins.
Reducere de 30% din posturi, cu plafonare la 20% din posturile ocupate
Conform proiectului de act normativ, fiecare instituție publică locală ar urma să reducă 30% din numărul maxim de posturi prevăzut în organigramă. În urma negocierilor purtate cu autoritățile locale și reprezentanții administrațiilor județene, Guvernul a acceptat introducerea unui amendament menit să limiteze impactul social al reformei.
Astfel, acolo unde reducerea de 30% din schema aprobată ar genera disponibilizări excesive, concedierile efective vor fi plafonate la maximum 20% din numărul posturilor ocupate. Chiar și în aceste condiții, în mai multe județe se ajunge la peste 100 de disponibilizări.
Neamțul, în topul județelor cu cele mai multe posturi vizate
Potrivit unei simulări realizate de Cotidianul, pe baza datelor brute disponibile la începutul negocierilor privind reforma administrației locale, Consiliul Județean Neamț ar urma să disponibilizeze aproximativ 102 angajați, chiar și după aplicarea plafonului de 20%.
Județul Neamț se situează astfel printre cele mai afectate de reforma promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan, alături de alte județe cu aparate administrative extinse:
Prahova – aproximativ 139 de concedieri estimate
Mureș – 130
Brașov – 128
Dolj – 120
Maramureș – 104
Județe care se încadrează sub noile plafoane și pot face angajări
La polul opus se află consilii județene care, potrivit aceleiași analize, se încadrează confortabil în noile limite impuse de lege și care, teoretic, ar putea chiar să facă angajări fără a depăși plafoanele stabilite.
Printre acestea se numără:
Consiliul Județean Constanța – ar putea angaja aproximativ 250 de persoane
Consiliul Județean Iași – într-o situație similară
Consiliul Județean Olt – cu posibilitatea a până la 150 de noi angajări
Rezerve de personal mai există și în județe precum Alba, Bihor, Buzău, Sălaj și Sibiu.
Datele, supuse actualizării
Autorii analizei subliniază faptul că simulările se bazează pe datele existente la începutul negocierilor privind reforma administrației publice, iar proiectul de lege obligă instituțiile să își actualizeze situațiile de personal. Cu toate acestea, tendința generală indică faptul că județul Neamț va fi unul dintre cele mai afectate de restructurare, cu efecte directe asupra aparatului Consiliului Județean.
Ce se discută la nivel intern în Consiliul Județean Neamț
Surse din interiorul Consiliului Județean Neamț susțin că, în discuțiile nepublice purtate la nivelul conducerii instituției, cifra disponibilizărilor ar fi ușor mai mică decât cea rezultată din simulări, fiind avansat un interval de 90–95 de posturi vizate.
Potrivit unor declarații mai vechi ale președintelui Consiliului Județean, Daniel Harpa, în acest moment se caută soluții pentru redistribuirea unor angajați, în funcție de atribuții, competențe și structurile unde ar mai putea exista deficit de personal. În același timp, competiția pentru menținerea oamenilor în schemă este una intensă, într-un context în care fiecare restructurare are implicații politice, administrative și sociale.
Impact social și mize politice
Rămâne de văzut modul concret în care legea va fi aplicată și dacă autoritățile locale vor reuși să negocieze ajustări care să diminueze impactul social al concedierilor. Reforma administrației publice anunțată de Guvern se conturează nu doar ca un exercițiu de eficientizare bugetară, ci și ca un test major pentru echilibrul dintre performanță administrativă, stabilitate instituțională și responsabilitate socială.
