Senatorul AUR de Neamț Sorin LAVRIC, un bilanț al anului 2023: împliniri și supărări, evocarea figurilor emblematice și lupta împotriva persecuției postume

Interviu realizat în cadrul ediției de primăvară a Revistei “Moldova Invest” editată de News Moldova

Sorin Lavric, ales senator în circumscriptia electorala nr.29 NEAMŢ este vicelider în Grupul parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor. De profesie este profesor, scriitor și traducător

Este membru în Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania, membru în Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Austria, și ocupă funcția de preşedinte în Grupul parlamentar de prietenie cu Mongolia.

Din dialogul nostru, se poate observa faptul că Sorin Lavric este un susținător al educației, subliniind importanța acesteia pentru tinerii care vor să aibă o viață prosperă și pentru societate în ansamblu.

Senatorul Sorin Lavric îndeamnă la sprijinirea educației și la o abordare mai atentă și responsabilă din partea autorităților guvernamentale în această privință.

Ce v-a adus până acum anul 2023, domnule Senator Sorin Lavric?

Multe supărări și câteva împliniri. M-a iritat peste măsură complicitatea cu care autoritățile l-au făcut scăpat peste hotare pe Ionel Arsene, la fel cum m-a indignat ușurința cu care Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a declarat că limba moldovenească e mai veche decât limba română și că până în 1940, Basarabia s-a aflat sub ocupație română.

Rușii nu se dezmint în nostalgia cuceritoare pe care o au de secole față de Basarabia. Aberația privind ocupația românească a Basarabiei și Bucovinei a rostit-o mai întâi Volodimir Zelenski, maleficul președinte al Ucrainei. Cum la fel mă scoate din fire aroganța cu care Ligia Deca, ministrul Educației, vrea să treacă prin Parlament două legi a căror menire este distrugerea învățământului românesc.

În categoria împlinirilor aș pune bucuria de a vedea că românii se trezesc și că nu mai pot înghiți cârdășia pe care o reprezintă mezalianța PSD-PNL. Dovada acestei treziri e simpatia crescândă cu care românii îi întâmpină pe membrii AUR.

„ Avem o singură viață, nu e păcat să nu o trăim la înălțime?”

Aveți o reușită personală în cei doi ani de mandat senatorial?

Reușita stă în încăpățânarea cu care, săptămână de săptămână, am evocat câte o figură emblematică din rândul deținuților politici, acei oameni fără de care demnitatea noastră în fața istoriei ar fi praf și pulbere.

I-am evocat cu mândrie tocmai pentru că i-am cunoscut, iar la sfârșitul mandatului de senator, când voi trage linie, voi ști că în fața conștiinței mi-am împlinit menirea: i-am elogiat pe martirii, eroii și sfinții noștri, pe acele figuri pe care slugile care se gudură în jurul lui Silviu Vexler și Alexandru Florian au vrut să le îngroape definitiv în uitare.

Din rândul acestor slugi fac parte intelectualii, politicienii și cam toată fauna pe care o vedeți zilnic la televizor. Sunt casta de îmbogățiți care ne-au măsluit trecutul și ne-au otrăvit conștiințele. De aici agitația de lighioane urcându-se pe pereți pe care le-am provocat-o evocându-i pe superbii noștri înaintași.

Cum să nu-mi tresalte inima de bucurie știind că în decembrie anul trecut l-am apărat pe Mircea Vulcănescu de furia răzbunătoare cu care persecutorii alogeni (Silviu Vexler și Alexandru Florian) au vrut să-i dărâme statuia și să-i șteargă numele de pe frontispiciul liceului din București? Și știți ce e umilitor? Că acești persecutori nu atacă în nume propriu, ci prin mijlocirea slugilor românești, prin frații Muraru, prin intelectualii de la GDS, prin directorul de la IICCMER, prin cercetătorii de la CNSAS, prin miniștrii României.

Lichelele acestea trebuie numite și aduse în fața opiniei publice. Iar Vulcănescu e doar un exemplu de persecuție postumă. Alături de el vă pot enumera sute de cazuri, de la Radu Gyr sau Valeriu Gafencu pînă la Visarion Puiu sau părintele Grebenea.

Iar slugile acestea sunt înnebunite, sunt precum racii puși la fiert, fiindcă văd cum unul ca mine, un descreierat făcînd pipi împotriva vântului, își permite să le încalce consemnul slugărniciei față Vexler și Florian. Lor nu pot să le spun decât că mai au de înghițit încă doi ani de fiert printre raci, răstimp în care îi voi omagia pe martiri, săptămână de săptămână, fără șovăire și fără frică. Avem o singură viață, nu e păcat să nu o trăim la înălțime?

„Oamenii să aibă încredere în noi. Iar în 2024 să-i măture pe șarlatanii aflați la putere.”

Ce proiecte pregătiți pentru acest an?

Fiind în opoziție, proiectele sunt sortite eșecului! Să vă vorbesc despre defrișarea pădurilor, despre inconștiența cu care actualul guvern vrea să ne împingă în războiul din Ucraina? Despre hoardele barbare care sunt primite în țară sau despre malefica concepție transgender potrivit căreia identitatea mea sexuală e fluidă și schimbătoare? Toate aceste năpaste diabolice ar merita un proiect de combatere, dar câtă vreme nu ești la putere, nu faci decât să trăncănești în pustiu.

Ce îmi doresc în sinea mea este ca, odată ajunși la putere, să desființez trei instituții cu efect nociv asupra moralei colective: Institutul „Elie Wiesel”, care este o instituție de represiune iudaică asupra valorilor de dreapta românești, CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) și CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), simple marionete birocratice prin care Comisia Europeană exercită o cenzură drastică asupra minților noastre.

Ce mesaj transmiteți cititorilor publicației noastre?

Unul singur: să aibă încredere în noi. Iar în 2024 să-i măture pe șarlatanii aflați la putere. Noi suntem ultima șansă a României în fața unor dușmani care vor să ne vadă îngenuncheați definitiv. Și pe cât de mare e pofta lor de a ne șterge trecutul și de a ne cumpăra pe nimic țara, pe atât de mare e imboldul nostru de a ne apăra.

Și nu doar de a ne apăra, ci de a ridica conștiința națională și creștină la un prag de elevație efervescentă. Sună a lozincă găunoasă ce vă spun, dar vom trăi sensul acestei elevații peste doi ani. Cum îmi place mie să spun: mi-e atât de scârbă de politică că nu aveam cum să nu intru în ea. Și dacă tot am intrat, o voi schimba din rărunchi, iar românii vor vedea acest lucru, dar cu o singură condiție: să mă ajute prin votul lor.

Doamne ajută!