Senatorul PSD de Neamț Adrian Păduraru pentru NEWS MOLDOVA: „În următorii 3 ani, mă angajez să contribui la transformarea Moldovei dintr-o regiune uitată într-una de referință pentru România”

Într-o perioadă în care Regiunea Moldovei se confruntă cu presiuni economice semnificative, dar și cu oportunități strategice fără precedent, News Moldova lansează campania jurnalistică „Dialog Politico–Administrativ cu Cetățenii Regiunii Moldovei”, desfășurată în intervalul octombrie – decembrie 2025.

Inițiativa urmărește să ofere publicului o perspectivă clară, documentată și ancorată în realitate asupra modului în care autoritățile locale și reprezentanții parlamentari lucrează pentru dezvoltarea comunităților din nord-estul țării.

Într-un climat socio-economic aflat în continuă schimbare, dialogul transparent între cetățeni, primari și parlamentari devine esențial pentru consolidarea încrederii publice și pentru conturarea unor politici eficiente, adaptate nevoilor regionale.

Prin intermediul unei serii de interviuri și analize, proiectul aduce în prim-plan atât provocările administrațiilor locale – de la infrastructură, investiții și acces la fonduri europene, până la servicii sociale și politici pentru forța de muncă – cât și soluțiile identificate de decidenți pentru a transforma regiunea într-un spațiu competitiv, stabil și atractiv.

Campania pune accent pe importanța cooperării între administrația locală și legislativ, o cooperare care devine tot mai necesară în procesul de modernizare a Moldovei. Indiferent de nivelul decizional, fiecare contribuție oferită în cadrul acestui dialog reprezintă un pas spre o guvernanță mai eficientă și mai apropiată de cetățean.

În acest context, senatorul Adrian Păduraru, subliniază că prioritățile sale legislative și administrative se concentrează pe măsuri concrete pentru protejarea cetățenilor și dezvoltarea regiunii.

Accentul este pus pe accesibilitatea prețurilor pentru populația vulnerabilă, deblocarea programelor de infrastructură pentru UAT-uri, susținerea proiectelor majore de transport și digitalizarea administrației publice. Toate aceste acțiuni vizează crearea unui cadru predictibil și eficient, care să permită comunităților din Neamț și din întreaga Moldovă să valorifice fondurile europene și guvernamentale și să accelereze dezvoltarea economică și socială.

Domnule Senator, v-ați asumat mandatul în urma votului nemțenilor la 1 decembrie 2024. Acum, la aproape un an de la învestire, care sunt cele mai importante trei obiective pe care ați reușit să le atingeți din agenda dvs. de lucru și care este promisiunea electorală pe care o considerați cel mai dificil de materializat în contextul legislativ actual?

Senator Adrian Păduraru: În primul an de mandat, împreună cu colegii mei din PSD din Senat, am reușit să concretizăm mai multe obiective importante pentru oameni și pentru administrațiile locale. Aș menționa cateva dintre ele:

În contextul inflației ridicate, Senatul, cu sprijinul majorității PSD, a adoptat prelungirea plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază și a susținut compensarea prețului la gaz metan. Aceste măsuri au avut un efect social real – menținerea prețurilor accesibile pentru populația vulnerabilă și sprijinirea producătorilor locali afectați de creșterea costurilor.

Am votat modificările legislative pentru deblocarea programului „Anghel Saligny”, care permite primăriilor și consiliilor județene să continue proiectele de infrastructură – apă, canal, drumuri, poduri – cu finanțare predictibilă și proceduri simplificate. Pentru județul Neamț, acest program înseamnă zeci de șantiere active și investiții vitale în mediul rural.

Am susținut necesitatea finanțării marilor proiecte in infrastrură- Autostrada A7, Autostrada A8 si Drumul expres Piatra Neamț – Bacau.

Promisiunea cea mai dificilă de materializat rămâne, însă, accelerarea lucrărilor la Autostrada A8 – Târgu Neamț – Iași – Ungheni.
Este un proiect strategic pentru întreaga Moldovă, dar presupune proceduri complicate, exproprieri, avize și coordonare interministerială. În continuare, fac demersuri concrete pentru a impune un calendar ferm de execuție pe fiecare tronson și un mecanism unic de avizare, astfel încât acest proiect să nu mai fie amânat.

Pentru județul Neamț prioritar rămâne Drumul expres Piatra Neamț- Bacau, care va lega municipiul Piatra Neamț cu autostrada A7, facând astfel posibilă deblocarea economică a regiunii și conectarea rapidă a celor doua centre urbane, dar și accesul la rețeua national de transport.

Acest drum este de importanță strategică, facilitând cererea pentru un transport  in creștere atât pentru personae, cât și pentru mărfuri. In acest moment din informațiile de la CNIR proiectul se află in faza de licitație, a fost lansată licitația pentru consultanță. Finanțarea este asigurată din programul Transport 2021-2027.

Dar, de departe, cea mai mare realizare cu care ne mândrim de când suntem la conducerea țării și avem puterea de decizie este una pe care o văd și o simt foarte mulți oameni: modul în care se construiesc astăzi autostrăzile din România

Acestea nu sunt merite personale, ci rezultatul muncii echipei PSD din care fac parte.

Experiența dvs. în administrație și antreprenoriat v-a pregătit pentru acest moment. Care sunt inițiativele legislative sau proiectele de lege pe care le-ați pregătit sau susținut în acest prim an și care le considerați cu cel mai mare impact direct asupra cetățenilor din Neamț? Vă rugăm să detaliați una dintre ele.

Senator Adrian Păduraru: Am susținut, inițiativa de creare a unui Fond național de cofinanțare pentru UAT-urile cu venituri reduse, astfel încât și comunele mici să poată accesa fonduri europene și guvernamentale. Menționez că această măsură este în stadiu de propunere legislativă, nefiind încă adoptată oficial.

În cadrul Comisiei pentru Agricultură, am susținut propunerea ca drumurile agricole și platformele de colectare să poată fi incluse în viitoarele ghiduri de finanțare AFIR, pentru a ajuta fermierii din zona montană a județului Neamț. Precizez că această modificare este în discuție la nivel de comisie, nu este încă lege în vigoare.

Impreună cu colegii mei din PSD, am susținut mai multe proiecte legislative și măsuri care au un impact real asupra administrațiilor locale, a economiei și a cetățenilor. Printre acestea am susținut un amendament la Legea bugetului de stat prin care a fost asigurată o parte din finanțarea podului de la Luțca

O modificare legislativă foarte important o reprezintă modificarea termenului pe care Romania și l-a asumat cu privire la dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilitati aflate in ingrijirea DGASPC -urilor de la 2026 la 2030.

Sunt de asemenea inițiator pentru mai multe modificări legislative care acum se află in diferite faze procedurale- dezbateri in comisii sau in alte proceduri parlamentare.

Dintre toate, consider cea mai importantă măsura privind digitalizarea administrației publice, pentru că aduce o schimbare concretă în relația dintre cetățean și stat. Digitalizarea reduce birocrația, scurtează termenele de răspuns și face primăriile mai eficiente.

Este de altfel direcția pe care mergem în PSD – legi clare, aplicabile, care simplifică viața oamenilor și oferă șanse egale tuturor localităților, de la sate până la orașe.

Faceți parte din trei comisii extrem de importante: Comisia Juridică, Comisia pentru Agricultură și Comisia pentru Administrație Publică. Cum reușiți să echilibrați prioritățile din aceste domenii distincte? Vă rugăm să ne oferiți un exemplu de intervenție sau amendament pe care l-ați susținut recent în Comisia pentru Agricultură, relevant pentru mediul rural din Neamț, dar și pentru Regiunea Moldovei.

Senator Adrian Păduraru: Apartenența la aceste trei comisii mă obligă să gândesc legislația în ansamblu, pentru că justiția, administrația și agricultura se influențează reciproc. Ceea ce se decide în Comisia Juridică trebuie să aibă aplicabilitate practică în administrație, iar ceea ce se decide în Agricultură trebuie susținut de reguli clare și simple, care pot fi puse în aplicare de primării și fermieri.

 În Comisia pentru Agricultură, am susținut, alături de colegii mei din PSD, măsurile oficiale prin care se finanțează sectorul creșterii animalelor (schema de ajutor de stat derulată prin APIA, actualizată pentru 2024) și măsurile de compensare a pierderilor la culturi afectate de secetă (granturi stabilite prin OUG 120/2024). Sunt instrumente concrete prin care fermierii își pot acoperi o parte din pierderi și pot continua activitatea. (măsuri în vigoare).

Desigur, mai sunt foarte multe de făcut. România are nevoie să se uite cu seriozitate la modelele de succes din celelalte țări europene și să le adapteze la realitățile noastre. Iar acolo unde nu le putem aplica integral, trebuie să mergem și să rediscutăm cu Uniunea Europeană, pentru a găsi soluții prin care subvențiile din agricultura românească să ajungă la același nivel cu cele din alte state membre, adică aplicarea convergenței externe.

Din păcate, în trecut, multe negocieri purtate în numele României au fost făcute în detrimentul fermierilor români, iar noi trebuie acum să corectăm aceste dezechilibre. Nu cerem privilegii, ci doar condiții egale pentru agricultorii noștri și pentru economia rurală românească. In Comisia pentru Agricultură am subliniat câteva priorități esențiale care să garanteze un echilibru stabil intre fermierii români si europeni, criterii clare și transparente pentru alocarea fondurilor de coeziune, simplificarea reala a procedurilor și nu o birocrație sub alt nume. De aceea este necesar un dialog permanent intre instituțiile europene, autoritățile naționale si organizațiile fermierilor.

În Comisia pentru Administrație Publică, am lucrat la propuneri pentru simplificarea avizelor la investițiile locale și pentru scurtarea termenelor procedurale — astfel încât UAT-urile să poată lansa mai rapid lucrările. (propuneri în lucru, nu lege adoptată)

În Comisia Juridică, am susținut dezbaterea pe clarificarea regulilor privind conflictul de interese și incompatibilitățile la nivel local, astfel încât cadrul să fie predictibil și aplicabil în mod echitabil. (în dezbatere, nu lege adoptată)

Toate aceste domenii se leagă: administrația eficientă are nevoie de reguli juridice clare și de un mediu economic stabil. Rolul nostru, ca legislatori PSD, este să facem legi care se aplică simplu, corect și în folosul oamenilor – nu doar să le scriem, ci să ne asigurăm că funcționează în realitate.

Într-o declarație publică ați afirmat că „România are nevoie de echilibru și asumare”. La ce vă referiți exact prin „echilibru” în viziunea dvs. de parlamentar și cum se traduce această „asumare” în relația dintre Parlament și administrația publică locală din Neamț?

Senator Adrian Păduraru: Când vorbesc despre echilibru și asumare, mă refer la două lucruri fundamentale pentru o guvernare serioasă: responsabilitate și coerență.

Echilibru înseamnă ca fiecare decizie luată la București să țină cont de efectele ei reale în teritoriu. Să nu mai facem legi de la centru fără să ne uităm la cum sunt puse în aplicare în comune, orașe sau județe. Asta înseamnă să existe o distribuție corectă a resurselor între mediul urban și cel rural, între regiuni dezvoltate și cele care au fost ani la rând neglijate.

Pentru mine, echilibrul mai înseamnă și stabilitate politică – o guvernare care nu se schimbă la fiecare câteva luni și care își duce la capăt programele asumate. PSD a demonstrat în ultimii ani că poate aduce acest echilibru între politicile sociale și investițiile economice, între protejarea oamenilor și dezvoltarea infrastructurii.

Asumarea înseamnă ca fiecare nivel al statului să-și facă partea: Parlamentul să dea legi clare și aplicabile, Guvernul să le pună în practică, iar administrațiile locale să le ducă până la capăt. Iar acolo unde lucrurile nu merg, să nu mai arătăm cu degetul, ci să intervenim rapid, cu soluții.

România are nevoie astăzi mai mult ca oricând de echilibru între vorbe și fapte și de asumare între promisiuni și rezultate. Fiecare lege, fiecare program, fiecare investiție trebuie gândită în logica binelui comun, nu a interesului politic de moment.

Iar în ceea ce privește județul Neamț, asumarea înseamnă să ne implicăm direct – în proiecte, în atragerea de fonduri, în rezolvarea problemelor reale ale oamenilor. Pentru că doar așa putem construi o Românie care nu se clatină la fiecare schimbare de guvern, ci merge înainte, cu echilibru, respect și încredere.

Regiunea Nord-Est continuă să se confrunte cu decalaje economice și administrative semnificative. În calitate de senator din această regiune și membru în Comisia pentru Administrație Publică, cum evaluați strategia actuală a ADR Nord-Est și ce măsuri legislative sau de lobby considerați că ar trebui adoptate la nivel central pentru a accelera dezvoltarea specifică a regiunii?

Senator Adrian Păduraru: Regiunea Nord-Est are potențial, dar rămâne în urmă la investiții și conectivitate. Salut descentralizarea prin rolul de Autoritate de Management al ADR Nord-Est pentru Programul Regional 2021–2027, însă avem nevoie de infrastructură mare (A7, A8, modernizări feroviare) tratată ca prioritate națională, cu finanțare multianuală și termene ferme. (Obiective politice, nu revendic adopții legislative specifice aici.)

Propuneri legislative (în lucru, nu legi adoptate):

• Cadrul legal pentru reprezentarea intereselor (lobby) vs. trafic de influență. Astăzi, termenul „lobby” nu are o definire operațională distinctă; confuzia descurajează dialogul onest dintre administrație, mediul privat și societatea civilă. Voi susține un cadru legal clar, cu registru de transparență, raportări publice și reguli stricte de integritate, pentru a diferenția explicit lobbyul legitim de traficul de influență. Asta ar ajuta investițiile și ar întări încrederea.
• Instrumente regionale pro-investiții: scheme de ajutor de stat țintite pe Nord-Est, proceduri mai simple pentru parcuri industriale și consorții UAT-universități-firme, plus standarde de avizare cu termene-limită. (Propuneri în lucru.)

Despre „decalajul economic”: indicatorii oficiali sunt distorsionați de faptul că mari angajatori și retaileri raportează financiar în localitățile unde au sediul central (de regulă București) sau în zone-hub (ex. Constanța – port), deși activitatea și locurile de muncă sunt răspândite în teritoriu. Rezultatul: Nord-Estul pare mai slab în statistici decât este în realitate. De aceea, voi susține metodologii statistice corectate (raportare teritorială pe puncte de lucru, ponderi pe salarii plătite local) – pentru a avea politici publice care reflectă economia reală, nu doar sediile sociale.

Direcție generală: transparență, reguli simple și egale, proiecte mari de conectivitate și un cadru modern pentru dialogul instituțional cu mediul de afaceri. Doar așa Nord-Estul devine cu adevărat pol de creștere, nu periferie în tabele.

Capacitatea administrațiilor locale de a implementa proiecte este vitală, dar adesea reprezintă o problemă de eficiență. Din perspectiva lucrului în Comisia pentru Administrație Publică, care sunt cele mai mari bariere instituționale pe care le-ați identificat la nivel de primării și consilii județene și ce soluții legislative propuneți pentru a crește capacitatea lor de implementare?

Senator Adrian Păduraru: Aceasta este una dintre cele mai mari provocări ale României — nu lipsa fondurilor, ci dificultatea de a le cheltui corect și la timp. Am constatat, în discuțiile cu zeci de primari din județul Neamț și din regiunea Nord-Est, că principalele probleme nu țin doar de bani, ci de birocrație, lipsă de personal calificat și proceduri greoaie.

Prima barieră este lipsa resursei umane specializate. Multe UAT-uri mici nu au juriști, economiști sau experți în achiziții publice. Proiectele se blochează nu pentru că nu există voință, ci pentru că nu are cine să le ducă până la capăt.

A doua barieră o reprezintă birocrația și lipsa unei proceduri unice de avizare. Astăzi, pentru un proiect simplu de apă sau drum, sunt necesare zeci de avize de la instituții diferite, fiecare cu termene proprii.

A treia problemă este lipsa cofinanțării și întârzierile la plăți. Pentru multe comune, faptul că trebuie să asigure 2–5% cofinanțare la un proiect european înseamnă blocaj total.

Este nevoie de simplificare reală: mai puține hârtii, proceduri digitale, termene fixe și responsabilități clare.

Dacă vrem o administrație locală care livrează rezultate, trebuie să le dăm primarilor instrumente moderne, resurse umane și cadrul legal care să îi ajute, nu să îi încurce. România are oameni competenți în teritoriu — trebuie doar să le dăm libertatea și sprijinul de a construi.

Absorbția fondurilor europene și guvernamentale în Regiunea Nord-Est rămâne sub potențial. Ați avut întâlniri sau inițiative legislative menite să simplifice accesarea acestor finanțări? Vă rugăm să ne spuneți care sunt cele mai mari probleme pe care le semnalează primarii din Neamț în relația cu ghidurile de finanțare și cum intenționați să interveniți pentru a le facilita accesul la resurse?

Senator Adrian Păduraru: Aceasta este o problemă pe care o văd zilnic în discuțiile cu primarii și echipele lor tehnice: nu lipsa proiectelor, ci greutatea de a le depune și de a le implementa. Mulți edili din Neamț mi-au spus același lucru — se lucrează mult mai greu la documentații decât la șantiere.

Principalele probleme semnalate de administrațiile locale:

• ghidurile de finanțare se modifică prea des, uneori chiar în timpul sesiunii de depunere, ceea ce generează confuzie;
• platformele online pentru depunerea proiectelor (MySMIS, sistemele PNRR etc.) sunt instabile sau au perioade în care nu funcționează corespunzător;
• diferențele mari între programe – ce este eligibil într-un program devine neeligibil în altul, deși vorbim de investiții similare;
• procedurile de avizare durează prea mult, iar termenele de răspuns între instituții nu sunt sincronizate.

Pentru a corecta aceste disfuncționalități, sunt necesare mai multe întâlniri directe cu reprezentanții ADR Nord-Est, ai Ministerului Dezvoltării și ai MIPE, unde să se propună soluții cum ar fi :

• stabilirea unui calendar anual fix pentru lansarea apelurilor de proiecte, astfel încât primăriile să se poată pregăti din timp;
• introducerea unor ghiduri standardizate pentru proiecte de tip „model” – școală, dispensar, drum, apă-canal – care să reducă timpul de elaborare a documentațiilor;
• implementarea unei prefinanțări minime garantate pentru proiectele UAT-urilor mici, astfel încât lucrările să poată începe fără blocaje financiare;
• crearea unei baze naționale unice de clarificări, astfel încât întrebările și răspunsurile transmise de un beneficiar să devină vizibile pentru toți, evitând interpretările diferite.

Am transmis aceste propuneri oficial în comisia de specialitate și le voi relua în sesiunea următoare pentru a fi incluse în viitoarele acte normative.

Scopul este clar: mai puțină birocrație și mai multă eficiență.
Fondurile europene și naționale trebuie să ajungă în investiții reale, nu să se piardă în hârtii și proceduri.

Regiunea Nord-Est, și mai ales județul Neamț, are nevoie de un mecanism rapid și transparent de finanțare. O primărie nu trebuie să stea cu lunile după un aviz, ci să poată lucra predictibil, cu termene clare, reguli simple și sprijin tehnic real din partea ministerelor.

Experiența dvs. în antreprenoriat este un punct forte. Cum intenționați să folosiți această viziune de business pentru a sprijini inițiativele locale din Neamț, asigurând că proiectele legislative de la București sunt sincronizate cu nevoile concrete ale investitorilor și ale pieței muncii din regiune?

Senator Adrian Păduraru: Cred că România are nevoie, mai mult ca oricând, de o legătură reală între mediul politic și mediul economic. Am intrat în politică după mulți ani de activitate în sectorul privat și știu cât de greu este pentru un antreprenor să se dezvolte într-un sistem birocratic, imprevizibil și plin de obstacole. Tocmai de aceea, încerc să aduc în Parlament o perspectivă pragmatică, bazată pe rezultate și eficiență.

1. Dialog constant cu mediul de afaceri local.
2. Susținerea parcurilor industriale și a colaborării cu universitățile.
3. Corelarea educației cu piața muncii. În prezent, una dintre cele mai mari provocări este lipsa forței de muncă specializate.

Antreprenoriatul m-a învățat că succesul vine din continuitate, nu din schimbări bruște. De aceea, insist ca orice lege economică să aibă predictibilitate pe termen lung. Nu putem cere investitorilor să creeze locuri de muncă dacă regulile fiscale se schimbă de la o lună la alta.

Scopul meu, ca senator PSD, este să contribui la crearea unui mediu economic echitabil și stabil, în care antreprenorii din Neamț să nu mai fie nevoiți să plece la București pentru a-și rezolva problemele. România are nevoie de mai puțină birocrație și de mai multă încredere în cei care muncesc și investesc aici.

Au mai rămas 3 ani din mandatul dvs. Care este viziunea majoră pentru județul Neamț și pentru Regiunea Moldovei până la finalul acestui ciclu legislativ? Vă rugăm să numiți un obiectiv strategic — fie că este o mare inițiativă legislativă, fie un proiect vital de infrastructură — pe care v-ați angajat să îl duceți la îndeplinire în această perioadă.

Senator Adrian Păduraru: Viziunea mea, pe care o împărtășesc cu întreaga echipă PSD din Neamț, este una simplă: o Moldovă conectată, competitivă și respectată. Județul nostru are nevoie de infrastructură modernă, de investiții în economie și de servicii publice de calitate — iar toate acestea se pot realiza doar prin continuitate, coerență și implicare directă.

Obiectivul strategic principal rămâne Autostrada A8 – Târgu Neamț – Iași – Ungheni. Este proiectul care poate schimba fundamental viața economică a Moldovei. Am insistat constant, în comisiile parlamentare și în dialogul cu Ministerul Transporturilor, ca acest proiect să fie tratat drept prioritate națională, nu doar regională.

Al doilea obiectiv major este dezvoltarea unui pol industrial și tehnologic în Neamț. Susținem crearea Parcului Industrial și Tehnologic Neamț

Al treilea pilon al viziunii este investiția în oameni — prin educație, sănătate și formare profesională.

Pentru mine, dezvoltarea nu înseamnă doar drumuri și clădiri, ci o schimbare de mentalitate. Vreau ca Neamțul să fie județul unde tinerii aleg să rămână, nu să plece; unde administrațiile lucrează transparent, iar cetățenii simt că banii publici se văd în lucruri concrete.

În următorii 3 ani, mă angajez să contribui la transformarea Moldovei dintr-o regiune uitată într-una de referință pentru România. Autostrada A8, parcurile industriale și modernizarea serviciilor publice nu sunt doar proiecte, ci repere ale unei generații care vrea să lase ceva durabil în urmă.

Dacă ar fi să alegeți o singură prioritate, un singur proiect sau domeniu din activitatea dvs. (fie că este legat de agricultură, administrație publică sau justiție) căruia îi veți dedica majoritatea resurselor în următorii ani, care ar fi acesta și cum va influența, în mod sustenabil, calitatea vieții și oportunitățile economice pentru tinerii din Neamț și din regiunea Moldovei?

Senator Adrian Păduraru: Dacă ar fi să aleg o singură direcție în care să investesc tot efortul meu din următorii ani, aceea ar fi profesionalizarea și eficientizarea administrației publice. De aici pleacă totul: și atragerea fondurilor, și investițiile private, și calitatea serviciilor publice.

O administrație care știe ce are de făcut, care are specialiști și proceduri clare, aduce rezultate pentru oameni. În momentul de față, România are bani disponibili prin programe europene și guvernamentale, dar nu are suficientă capacitate administrativă pentru a-i transforma în proiecte finalizate. Aici trebuie să acționăm urgent.

De aceea, prioritatea mea este susținerea unui pachet legislativ pentru „Administrația care livrează”, care include:

• crearea Corpul Național de Proiecte Locale – specialiști care să poată fi detașați temporar în UAT-urile care implementează proiecte mari; (inițiativă propusă, neadoptată încă)
• standardizarea documentațiilor de achiziții pentru investițiile publice tipice – școli, dispensare, drumuri; (în analiză, neadoptată încă)
• digitalizarea completă a fluxurilor administrative, prin aplicarea Legii 214/2024 privind semnătura electronică și serviciile de încredere, astfel încât cetățeanul să nu mai piardă timp la ghișee; (lege oficială în vigoare din octombrie 2024)
• introducerea de criterii de performanță pentru administrațiile locale, bazate pe numărul și calitatea proiectelor implementate, nu doar pe existența lor în planuri. (propunere în discuție, nelegiferată)

Cred cu tărie că tinerii nu vor pleca din Neamț sau din România dacă văd că lucrurile se mișcă. Când văd școli moderne, spitale curate, drumuri decente și instituții care îi respectă, rămân. Dar pentru asta trebuie să facem administrația să funcționeze ca o echipă, nu ca o birocrație.

O administrație eficientă nu este o promisiune, este o necesitate. Dacă reușim să construim acest mecanism care livrează rezultate, toate celelalte — agricultura, economia, infrastructura — se vor așeza natural. România are resurse, are oameni capabili, are energie. Ceea ce trebuie să punem acum la punct este motorul care să le pună în mișcare.

Concluzie:

Din dialogul cu senatorul Adrian Păduraru reiese clar angajamentul ferm pentru o guvernare echilibrată, eficientă și apropiată de cetățean. Prioritățile sale – infrastructura strategică, profesionalizarea administrației publice și sprijinirea mediului economic local – reflectă o viziune pragmatică și sustenabilă pentru județul Neamț și pentru întreaga Regiune Nord-Est.

Prin aceste măsuri, senatorul promovează nu doar dezvoltarea materială a comunităților, ci și creșterea calității vieții și a oportunităților pentru tinerii din regiune, consolidând astfel legătura între legislație, administrație și realitatea economică locală.