Janis Mazeiks: “Cea mai mare schimbare pe care a reușit să o realizeze Rep. Moldova pe calea integrării europene în ultimul an și jumătate este în domeniul energetic”

Republica Moldova a reușit să obțină independența sa energetică, iar conform ambasadorului UE la Chișinău, Janis Mazeiks, există trei aspecte relevante în acest sens. Primul aspect constă în determinarea autorităților de a se opune Rusiei în negocierile politice, chiar dacă aceasta a implicat sacrificii și costuri pentru populație, precum creșterea facturilor.

Al doilea element care a contribuit la schimbarea situației este sprijinul acordat de Uniunea Europeană, inclusiv prin intermediul gazoductului cu România, ajutoare financiare și asistență pentru facturile populației vulnerabile, precum și prin aderarea Republicii Moldova la platforma unică europeană. Al treilea element care a contribuit la dezvoltarea rezilienței Republicii Moldova sunt încercările Rusiei de a împiedica evoluția proeuropeană a Chișinăului, însă acestea au eșuat complet, conform lui Janis Mazeiks.

“Schimbarea cea mai semnificativă în Republica Moldova este în domeniul energetic, deoarece de la o stare de dependență completă față de Rusia, țara a devenit independentă din punct de vedere energetic. Deși încă se utilizează surse energetice rusești, a demonstrat că în perioade de criză, cum ar fi cele prin care am trecut, în toamna anului trecut, este capabilă să facă față situației”, a afirmat Janis Mazeiks.

În discursul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat șantajul energetic rusesc la care Republica Moldova a fost supusă timp de mulți ani. Cu ajutorul partenerilor europeni, în special al României, Republica Moldova a reușit să treacă cu succes prin două ierni într-un timp record, învățând o lecție importantă, conform lui Igor Grosu:

“În Republica Moldova, timp de mulți ani am simțit pe propria piele ce înseamnă șantajul energetic. Pot să afirm cu satisfacție că Republica Moldova, datorită ajutorului oferit de partenerii și prietenii europeni, a învățat o lecție importantă – că gazul nu vine doar de la ruși.

Un mare mulțumesc celor care ne-au ajutat, în special României, care a fost alături de noi în cele mai dificile momente. Atunci când rachetele cădeau la Odessa și nodurile energetice erau atacate, România a fost prima care ne-a ajutat și am reușit să ne refacem sistemul electric”, a declarat Igor Grosu.

Vicepreședintele Legislativului, Mihai Popsoi, a menționat sprijinul oferit de Republica Moldova pentru mii de refugiați ucraineni, considerându-l o datorie morală, ceea ce a dus la crearea expresiei descriptive “țară mică cu inimă mare”.

Oficialul a apreciat, de asemenea, eforturile armatei ucrainene în apărarea Republicii Moldova și a întregii comunități democratice europene împotriva agresiunii barbare rusești. Mihai Popsoi și-a încheiat discursul vorbind despre determinarea Republicii Moldova și despre posibilitatea de a deschide negocieri pentru aderarea la UE în acest an.

“Republica Moldova înregistrează progrese. S-a menționat deja progresul pe care Moldova îl face în domeniul securității energetice, dar Moldova este și un lider în ceea ce privește reprezentarea femeilor în politică, respectarea drepturilor omului și libertatea presei. Facem aceste lucruri deoarece dorim să ne ridicăm la nivelul aspirațiilor cetățenilor noștri.

Dacă acest lucru ne ajută să progresăm în aspirațiile noastre europene, vom fi foarte fericiți. Este foarte important să deschidem negocierile de aderare la UE în acest an, deoarece acestea ne vor ancorează pe calea europeană și vom întoarce această pagină tumultoasă a istoriei regiunii noastre”, a menționat Mihai Popsoi.

Republica Moldova deține în acest an președinția Inițiativei Central Europene (ICE), o structură care include 11 țări membre: Albania, Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația, Italia, Macedonia de Nord, Polonia, România, Slovenia, Ucraina și Ungaria. ICE este cel mai vechi și cel mai mare forum interguvernamental pentru cooperare regională în Europa Centrală.

Obiectivul de cooperare politică al ICE constă în furnizarea țărilor și instituțiilor acestora unei platforme flexibile de cooperare regională, concentrându-se în același timp pe pregătirea lor pentru viitoarea aderare la Uniunea Europeană.