Republica Moldova
Jurnalistul Victor NICHITUȘ: „Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea teritoriului dintre Prut și Nistru sub influența Bisericii Ruse”
Jurnalistul Victor Nichituș a analizat inițiativa autorităților de a retroceda Mitropoliei Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, cu titlu gratuit, clădirea fostului Seminar Teologic din perioada interbelică. Un proiect de lege în acest sens a fost depus în Parlamentul Republicii Moldova
„MĂRGINIMEA ROMÂNISMULUI ȘI ORTODOXIA
Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea teritoriului dintre Prut și Nistru sub influența Bisericii Ruse.
Inițiativa cedării clădirii fostului Seminar Teologic din Chișinău, clădire construită în anul 1900/1902, reprezintă o problemă care nu ține doar de procedurile administrative de patrimoniu ci este și una religioasă.
Dincolo de agitația apărută în jurul inițiativei președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, de cedare, cu titlu gratuit, a unei clădiri către Mitropolia Basarabiei, care aparține Bisericii Ortodoxe Române, problema adevărată ține de contradicțiile care există între cele două biserici autocefale, ambele ortodoxe – cea română și cea rusă.
În prezent, pe teritoriul basarabean, unul de la marginea românismului, activează două biserici autocefale – ele sunt reprezentate de două mitropolii – cea moldoveană ține de Biserica Ortodoxă Rusă, Mitropolia Basarabiei ține de Biserica Ortodoxă Română.
Biserica Ortodoxă Română nu a avut niciodată relații constante şi privilegiate cu Biserica Rusă. Românii erau legaţi de Patriarhia din Constantinopole şi întreţineau relaţii strânse cu spaţiul grecesc şi cu cel slav din sudul Dunării, cu biserica bulgară şi cu cea sârbă. Din secolul al XVIII, legăturile cu Rusia lui Petru cel Mare şi Ecaterina a II-a se înmulțesc, dar Imperiul Țarist rămâne totuşi un spaţiu relativ îndepărtat.
Din secolul al XIX-lea, în schimb, apropierea Imperiului Țarist de țările române crește iar el își atribuie și un rol de protectorat al țărilor române și introduce Regulamentul Organic în țările române, ruşii introduc o raţionalizare strictă, resimţită profund negativ de clerul ortodox. Regimul ţarului Nicolae I nu a manifestat nici o empatie cu realităţile locale.
Biserica Ortodoxă din ţările române nu a avut motive de mare afecţiune faţă de Imperiul Țarist iar această primă întâlnire şi-a pus definitiv pecetea pe raporturile politice cu puterea de la Răsărit.
Fotografia făcută la data de 27 octombrie 2017, la momentul întâlnirii celor doi șefi ai acestor biserici este grăitoare.
Teritoriul dintre Prut și Nistru, teritoriu de la marginea sferei de influență a BOR, a fost unul influențat de Biserica Ortodoxă Rusă din 1812, anul în care Principatul Moldovei a rămas fără teritoriul său de dincolo de Prut.
Rămân adeptul ideii potrivit căreia Imperiul Țarist a folosit Biserica ca mijloc de expansiune, lucru care a fost practicat de-a lungul istoriei și de alte imperii care s-au extins, mai mult sau mai puțin, în spațiul românesc, am în vedere Imperiul Austro-Ungar, mai puțin Imperiul Otoman.
Problema Basarabiei, ruptă între Patriarhia de la Moscova şi cea de la Bucureşti, nu face la rândul ei decât să sporească răceala care a caracterizat mereu aceste două biserici autocefale.
Concluzia – ca să înțelegi prezentul este obligatoriu să cunoști trecutul”, a precizat acesta.
