Republica Moldova
Președintele Republicii Moldova, Maia SANDU, pe trend DESCENDENT în preferințele cetățenilor moldoveni
autor
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu se află începînd din 2021, într-o scădere pe care mai multe sondaje de opinie au relevat-o. Dacă în iunie 2021, un sondaj efectuat telefonic de Watchdog.MD si Institutul de Politici Publice in perioada 12-19 iunie 2021 o plasa pe locul 1 în preferințe (înaintea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021), o jumătate de an mai târziu, Maia Sandu, a ajuns să piardă prima poziție în clasament.

Ultimul sondaj de opinie, a fost efectuat decătre IMAS în perioada 24 ianuarie – 14 februarie 2022. A fost ales un eșantion reprezentativ compus din 1123 respondenţi, având vârsta de peste18 ani, din 79 de localități. Marja de eroare a fost de circa 3%.

Directorul general IMAS, Doru Petruți a comentat astfel: „Avem schimbări considerabile în acest clasament, în luna noiembrie a fost primul sondaj în care Ion Ceban (Primarul Chișinăului n.a.)a trecut pe locul 1, se menține, dar a avut loc o scădere importantă și în dreptul dumnealui. Urmează în clasament fostul președinte și lider PSRM, Igor Dodon, Vladimir Voronin și Ilan Șor, cu o creștere substanțială, mai ales în zona de nord, unde alegerile de la Bălți au lăsat urme emoționale mai puternice. Urmează doamna președintă Maia Sandu, care continuă trendul descendent (…)Se observă o cădere de 5% pe ratingul lui Ion Ceban. Cum am văzut și în alte sondaje, putem vorbi despre un trend de recuperare pentru Igor Dodon. Vladimir Voronin relativ constant, dar în perioada realizării sondajului, a ieșit în public cu anumite declarații legate de anchetare a unor deputați.Vedem un trend în continuă creștere pentru Ilan Șor, acest fapt se vede și la ratingul partidelor. Iar pentru Maia Sandu, după căderea de 9%, mai urmează una de 7% și acum este cu 37% de note 7-10. Renato Usatîi, chiar dacă mai înregistrează cu partidul unele șanse de a tatona în zona pragului, începe treptat treptat să dispară de pe radarul cetățenilor”.

Urmărind informațiile din presa românească și din Republica Moldova, se poate vedea că această scădere în sondaje trebuie pusă în primul rând pe seama dificultăților Președinției de la Chișinău și ale Guvernului Republicii Moldova de a comunica eficient. Președintele Maia Sandu s-a exprimat uneori nefericit la adresa unirii României cu Republica Moldova, afirmând că Uniunea Europeană „nu va accepta ca un stat să fie înghițit”. În 2017, Maia Sandu spunea că altă dată (în 1918), „unirea a fost impusă , aluzie la Unirea Basarabiei cu Româniea din 1918. Afirmația care nu are suport istoric a fost taxată dur de internauți care i-au amintit Maiei Sandu de unificarea germană când RFG, membră a Comunității Europene a absorbit RDG. Acum, Maia Sandu a declarat că unirea ar trebui decisă de o „majoritate covârșitoare”. Cum trendul unionist în Moldova de peste Prut nu are mai mult de 40%, afirmația Maiei Sandu a fost receptată de electorat ca un dezinteres al actualului președinte pentru această chestiune.
În plus, Maia Sandu nu a vorbit nimic la Bruxelles despre ideea unirii, pe care mulți votanți ai săi o doresc. La un summit dedicat problemelor din Crimeea (Crimeea platform, desfășurat la Kiev), în 23 august 2021, Maia Sandu nu a amintit deloc de problema Transnistriei, care durează de peste trei decenii.
Uniunea Europeană și NATO nu vor lua în calcul nicio includere a Republicii Moldova pe o agendă a extinderii cât timp există chestiunea Transnistriei. UE tratează Republica Moldova ca parte a politicii de vecinătate a UE care nu este tot una cu politica de extindere a UE. Politica de extindere a UE nu va putea fi reluată mai devreme de 2030, chiar și în scenariile optimiste. Evident, anumite deficiențe în gestiunea unor chestiuni care țin de problemele din Justiția de la Chișinău s-au regăsit în scăderea popularității Maiei Sandu.Nici până în prezent, Maia Sandu nu a declarat că ar dori să aibă o întâlnire liderul sepratist de la Tiraspol, Vadim Krasnosleski.
Nici la capitolul ieșiri în public, Maia Sandu nu ar fi avut o atitudine mai inspirată. Faptul că a depus flori la 9 mai 2022, sărbătorind Ziua Victoriei în cel de Al Doilea Război Mondial, neacordând atenția cuvenită Zilei Europei-9 mai 1950, i-a adus critici dure. Octavian Țîcu, istoric și lider politic unionist de la Chișinău a declarat că atitudinea Maiei Sandu poate fi una pro-europeană, cum ar fi fost pro-europeană atitudinea Angelei Merkel de a depune flori la memorialul sovietic din Treptow Park, din Berlin pentru viitorul european al Germaniei.
În concluzie, scăderea popularității Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu se datorează dezinteresului legat de problema transnistreană. declarațiilor confuze legate de asumarea unirii Republicii Moldova cu România sau de absența unei orientări decisive a Republicii Moldova pe cursul european. În plus, electoratul moldovean și-a dorit mai multe reforme, o Justiție modernă, reforme legislative, economice în spirit european, reforme care încă se lasă așteptate.




