Romania
Fitch Ratings a modificat perspectiva ratingului pe termen lung pentru România în valută străină (IDR) de la stabilă la negativă
autor
Fitch Ratings a modificat perspectiva ratingului pe termen lung pentru România în valută străină (IDR) de la stabilă la negativă și a confirmat ratingul la nivelul „BBB-”
Revizuirea perspectivei reflectă următorii factori principali de evaluare și ponderea lor relativă:
Ridicat
Incertitudinea politică afectează perspectivele fiscale:
Incertitudinea politică a crescut la niveluri ridicate, iar evaluarea noastră este că aceasta va avea probabil un impact negativ semnificativ asupra consolidării fiscale. Procesul de alegeri prezidențiale a fost anulat de Curtea Constituțională după victoria surprinzătoare în primul tur a candidatului ultranaționalist Călin Georgescu, din cauza presupuselor interferențe externe/ruse în alegeri. Curtea Constituțională a prelungit, de asemenea, mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, care trebuia să se încheie pe 21 decembrie 2024, până la alegerea unui nou președinte.
Parlament mai divizat:
Alegerile parlamentare, organizate după primul tur al alegerilor prezidențiale, au dus la un parlament mai fragmentat, cu o creștere a partidelor de extremă dreaptă, anti-UE, reflectând polarizarea tot mai mare a societății românești. Este probabil ca un nou guvern de coaliție pro-european, format din patru partide, să fie constituit până la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, durabilitatea unei astfel de coaliții este incertă, iar noile alegeri prezidențiale, care probabil vor fi programate cel mai devreme în martie 2025, vor menține o incertitudine politică ridicată și, în opinia noastră, vor întârzia și implementarea măsurilor de consolidare fiscală.
Deficite bugetare mari:
Preconizăm că deficitul guvernului general al României va crește la 8,2% din PIB în 2024, peste prognoza noastră din revizuirea din august, de 7,2%, ținta anterioară a guvernului (5% în programul de convergență din primăvară) și rezultatul fiscal din 2023 de 6,5%. Deteriorarea fiscală mai mare decât se aștepta reflectă în principal creșterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public și majorările de pensii neacoperite financiar, înainte de alegeri. Impactul complet al majorării pensiilor din septembrie 2024 va amplifica presiunile fiscale anul viitor, făcând viitoarea consolidare și mai dificilă.
Consolidarea fiscală se confruntă cu compromisuri dificile:
Deși presupunem că consolidarea fiscală va începe în 2025, am revizuit în creștere prognoza noastră privind deficitul guvernului general la 7,5% din PIB în 2025 și 6,8% în 2026, mai mult decât dublu față de actuala medie proiectată pentru ratingul ‘BBB’, de 3,2% în 2025-2026. În opinia noastră, consolidarea fiscală este probabil să se confrunte cu compromisuri dificile din cauza impactului potențial negativ asupra unei creșteri economice deja slabe și a riscului ca volatilitatea piețelor financiare să majoreze costurile dobânzilor, slăbind și mai mult poziția fiscală.
Creșterea datoriei publice:
Traiectoria deficitului mai ridicat va duce la o creștere rapidă a raportului datoriei publice la PIB pe termen mediu. Prognoza noastră indică o pantă ascendentă mai abruptă a traiectoriei datoriei comparativ cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari, iar creșterea nominală încetinește semnificativ. În scenariul nostru de bază, raportul datoriei guvernului general la PIB va crește de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste mediana actuală proiectată pentru ratingul ‘BBB’, de 56%, și va continua să crească brusc până la aproximativ 70% din PIB până în 2028.
Mediu
Dezechilibre externe largi:
Se preconizează că deficitul de cont curent (CAD) va crește la 8% din PIB în 2024, față de 7,3% în 2023. Media pentru ratingul „BBB” este de doar 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie o excepție clară. Performanța slabă a exporturilor în 2024 evidențiază provocările de competitivitate externă ale economiei românești. Datoria externă netă va crește de la 12% în 2023 la 20% din PIB în 2026, semnificativ peste media prognozată de 3% pentru „BBB”.
Credibilitate politică erodată:
Unul dintre principalele ancore ale politicii economice a României a fost respectarea cadrului european, însă guvernul țintește acum ieșirea din Procedura de Deficit Excesiv (EDP) abia în 2031, prin reducerea deficitului sub 3% din PIB. EDP a fost deschisă înainte de pandemie, în 2020, iar condiționalitatea fiscală a fost, de asemenea, parte integrantă a obiectivelor Fondului de Redresare și Reziliență convenite cu UE. Evaluarea noastră actuală indică o slăbire substanțială a credibilității ancorei fiscale pe termen mediu din cauza măsurilor de cheltuieli nefinanțate și a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
Creștere economică slabă:
Dinamica economiei a încetinit treptat în 2024, iar în trimestrul 3 rata anuală de creștere a PIB ajustată sezonier a fost de -0,3%. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, în timp ce consumul gospodăriilor s-a menținut datorită creșterii puternice a veniturilor, alimentată de o politică fiscală relaxată. Deși România a avut un istoric solid de creștere economică înainte de pandemie, media centrată pe trei ani a creșterii PIB este de doar 1,5% în 2024, comparativ cu media actuală „BBB” de 3,3%. Având în vedere poziția ciclică slabă actuală și o redresare mai puțin pronunțată în zona euro, am revizuit în scădere prognoza PIB pentru 2025 și 2026, la 1,4% și, respectiv, 2,2%.
Ratingurile „BBB-” ale României reflectă și următorii factori principali:
Puncte forte și slăbiciuni structurale:
Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care sprijină convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanța și indicatorii de dezvoltare umană sunt peste nivelul altor țări din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele gemene mari și persistente (bugetar și de cont curent), incertitudinile politice ridicate, rigiditățile bugetare semnificative și poziția relativ ridicată de debitor extern net.
Stimulente din fonduri UE:
Se așteaptă ca intrările mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență, să accelereze și să sprijine creșterea, în special investițiile, din 2025. Dincolo de stimulentele directe ale cererii, fondurile UE ar trebui să îmbunătățească potențialul de creștere al economiei, accelerând apropierea de nivelul mediu al UE. Fondurile UE vor fi deosebit de relevante până în 2026, deoarece pot oferi un stimulent anticiclic în contextul ajustărilor fiscale.
Condiții favorabile de finanțare:
Deși România s-a bucurat în general de condiții de piață favorabile și de o lichiditate amplă în ultimii ani, cerințele mari de finanțare expun statul la schimbări ale sentimentului investitorilor, inclusiv din cauza evoluțiilor politice, exemplificate de o creștere temporară de 40-50 de puncte de bază a randamentelor interne la sfârșitul lunii noiembrie. În ciuda creșterii datoriei, raportul plăților dobânzilor la venituri este de 6,4% în 2024, mai favorabil decât media de 7,5% a altor țări cu același rating.
Sector bancar solid:
Sectorul bancar al României este bine capitalizat (rata totală de capital de 25,0% la sfârșitul trimestrului 3 din 2024), profitabil (rentabilitatea anualizată a activelor pe primele 9 luni din 2024 este de 1,9%) și lichid, cu finanțare bazată în principal pe depozite locale ale clienților. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%. Profitabilitatea probabil a atins un vârf în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mari în următorii doi ani, deși taxa pe cifra de afaceri afectează mai semnificativ băncile mici.
ESG – Guvernanță:
România are un scor de relevanță ESG (RS) de „5[+]” pentru Stabilitatea Politică și Drepturi, precum și pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și Reglementară și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în Modelul nostru de Rating Suveran (SRM). România are un clasament WBGI moderat, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare politică, o capacitate instituțională moderată, un stat de drept bine stabilit și un nivel moderat de corupție.
SENSIBILITĂȚI PRIVIND RATINGUL
Factori care ar putea, individual sau colectiv, conduce la o acțiune negativă asupra ratingului/diminuare:
- Fiscal: Creșterea rapidă și continuă a datoriei guvernamentale pe termen mediu, de exemplu, din cauza neimplementării măsurilor care să susțină o consolidare fiscală sustenabilă și credibilă sau din cauza unei creșteri economice slabe.
- Macro/Economic extern: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanțării externe, lichidității sau stabilității macroeconomice, generate de deficite gemene mari (deficit fiscal și de cont curent) sau de șocuri politice interne.
Factori care ar putea, individual sau colectiv, conduce la o acțiune pozitivă asupra ratingului/îmbunătățire:
- Fiscal: Consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care să sprijine stabilizarea datoriei publice raportată la PIB pe termen mediu.
- Extern: Reducerea îndatorării externe și a riscurilor financiare externe, datorită unei îmbunătățiri structurale a poziției contului curent.
MODELUL DE RATING SUVERAN (SRM) ȘI SUPRASTRUCTURA CALITATIVĂ (QO)
Modelul SRM al Fitch atribuie României un scor echivalent unui rating de „BBB” pe scara IDR (Long-Term Foreign-Currency).
Comitetul de rating suveran al Fitch a ajustat rezultatul SRM pentru a ajunge la IDR final pe termen lung, aplicând următoarea ajustare QO în raport cu datele și rezultatele SRM:
- Finanțe externe: -1 treaptă, pentru a reflecta vulnerabilitatea externă mai mare decât cea sugerată de modelul SRM, având în vedere deficitul de cont curent mare și pozițiile mai ridicate ale datoriei externe nete și ale pasivelor nete de investiții, comparativ cu mediile actuale „BBB”.
Modelul SRM este un model de regresie multiplă proprietar Fitch, care folosește 18 variabile pe baza mediei centrate pe trei ani, inclusiv un an de prognoze, pentru a produce un scor echivalent cu IDR-ul pe termen lung în valută străină. QO este un cadru calitativ prospectiv conceput pentru a permite ajustări la rezultatul SRM pentru a atribui ratingul final, reflectând factori din criteriile noastre care nu sunt complet cuantificabili și/sau nu sunt complet reflectați în SRM.
PLAFONUL ȚĂRII
Plafonul țării pentru România este „BBB+”, cu 2 trepte peste IDR-ul pe termen lung în valută străină. Aceasta reflectă constrângeri și stimulente puternice, în raport cu IDR, împotriva impunerii de controale valutare sau de capital care ar împiedica semnificativ sectorul privat să convertească moneda locală în valută străină și să transfere veniturile creditorilor nerezidenți pentru plata datoriilor.
Modelul Plafonului Țării Fitch a produs un punct de plecare de +1 treaptă peste IDR. Comitetul de rating al Fitch a aplicat o ajustare calitativă suplimentară de +1 treaptă, sub pilonul Caracteristici Instituționale pe Termen Lung, datorită integrării comerciale și financiare mai puternice decât rezultatul modelului, sprijinite de apartenența la UE.
CONSIDERAȚII ESG
România are un Scor de Relevanță ESG de „5[+]” pentru Stabilitate Politică și Drepturi, deoarece Indicatorii de Guvernanță ai Băncii Mondiale (WBGI) au cea mai mare pondere în modelul de rating suveran al Fitch (SRM) și sunt, prin urmare, extrem de relevanți pentru rating, având o influență pozitivă asupra profilului de credit.
România are un Scor de Relevanță ESG de „5[+]” pentru Statul de Drept, Calitatea Instituțională și Reglementară și Controlul Corupției, deoarece indicatorii WBGI joacă un rol-cheie în evaluarea Fitch, iar poziționarea României peste 50% la acești indicatori are un impact pozitiv asupra ratingului.
România are un Scor de Relevanță ESG de „4[+]” pentru Drepturile Omului și Libertățile Politice, datorită importanței indicatorului „Voice and Accountability” din WBGI, cu un impact pozitiv asupra profilului de credit.
România are un Scor de Relevanță ESG de „4[+]” pentru Drepturile Creditorilor, datorită istoricului său de peste 20 de ani fără restructurări ale datoriei publice, ceea ce contribuie pozitiv la profilul de credit.
