Înalta Curte de Casație și Justiției a decis că Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) este legal consituită și poate participa la alegeri

Într-o decizie definitivă pronunțată marți, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis contestația depusă de Alianța Dreapta Unită (USR, PMP, Forța Dreptei) împotriva deciziei Biroului Electoral Central de respingere a protocolului său de constituire. Astfel, USR, Forța Dreptei și PMP sunt acum autorizate să participe împreună la alegerile respective

Prin această hotărâre, ICCJ a anulat decizia BEC de duminică care respinsese protocolul de constituire a alianței electorale „Dreapta Unită USR – PMP – Forța Dreptei”. Decizia instanței supreme a fost emisă în urma admiterii contestației formulate de  Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară și Partidul Forța Dreptei împotriva deciziei Biroului Electoral Central. Din această hotărâre a instanței supreme, reiese clar că alianța poate fi prezentă pe buletinele de vot pentru alegerile respective.

Reprezentanții alianței politicilor au reacționat rapid la această hotărâre, subliniind victoria democrației și a libertății de asociere. Ei au subliniat că decizia instanței a anulat un abuz antidemocratic al Biroului Electoral Central și a validat protocolul de constituire a alianței electorale alcătuită din USR, PMP și Forța Dreptei. Astfel, Dreapta Unită va figura pe buletinele de vot pentru alegerile din 9 iunie.

Argumentele aduse de Parchet și de avocați în dosarul în care Alianța Dreapta Unită a contestat decizia BEC de respingere a protocolului său de constituire s-au concentrat pe validitatea procedurilor legale, subliniind faptul că documentele referitoare la înființarea alianței au fost validate de Congresul PMP.

În precedentul pe care s-au bazat USR, PMP și Forța Dreptei, se face referire la o hotărâre anterioară a instanței supreme din 2019, când o situație similară a fost întâlnită cu Alianța USR-PLUS. Prin aceasta, Curtea Supremă a arătat că nu este necesar ca semnatarii protocolului alianței să figureze în registrul partidelor ca președinți, atât timp cât sunt împuterniciți corespunzător.

În acest caz, Eugen Tomac a fost împuternicit de Colegiul Național al PMP să reprezinte partidul în relația cu celelalte două formațiuni, conform prevederilor statutului PMP. Astfel, decizia instanței a fost argumentată și susținută pe baza procedurilor legale și a precedentelor relevante.