fbpx
Connect with us

Viceguvernatorul BNR, Leonard Badea, analizează situația exporturilor și investițiilor României comparativ cu alte state din regiune

viceguvernatorul-bnr,-leonard-badea,-analizeaza-situatia-exporturilor-si-investitiilor-romaniei-comparativ-cu-alte-state-din-regiune

Romania

Viceguvernatorul BNR, Leonard Badea, analizează situația exporturilor și investițiilor României comparativ cu alte state din regiune

Forumul Economic Regional Moldova 2024 – Vatra Dornei, 4–6 iulie


leonardo badea bnr 002 - Moldova Invest

Leonard Badea face o paralelă între evoluția exporturilor și investițiilor în România și 4 țări din fostul bloc estic: Bulgaria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă

Consolidarea echilibrului economic extern al României reprezintă un aspect crucial în contextul dinamicilor factorilor structurali și al impactului crizelor recente, care au contribuit la menținerea unui deficit comercial și de cont curent ridicat. Analiza fluctuațiilor pe termen scurt a indicatorilor relevanți este importantă, însă obținerea unei perspective asupra poziționării strategice a României în regiune ca participant la fluxurile comerciale internaționale și destinație pentru investiții străine directe este esențială.

Pe măsură ce globalizarea continuă să redefinească dinamica comerțului și investițiilor internaționale, reevaluarea poziției strategice a economiei românești în aceste domenii este relevantă pentru modelarea perspectivei economice și a colaborărilor strategice viitoare.

Locul și rolul actual al economiei românești în cadrul fluxurilor internaționale de tranzacții comerciale și investiții sunt rezultatul unei interacțiuni complexe între evoluțiile istorice, factorii geopolitici și deciziile de politică economică internă. În ultimii ani, dezvoltarea economică a țării a fost influențată de eforturile de contracarare a efectelor negative generate de pandemia COVID-19 și de conflictele regionale, cum ar fi războiul din Ucraina. Comparând poziția economică a României cu cea a altor economii relevante din regiune, se pot identifica pași pentru îmbunătățirea situației actuale.

Pentru a obține o înțelegere completă a poziției economice a României pe piețele comerciale și financiare globale, este crucial să studiem performanța sa în comparație cu economii similare, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia și Republica Cehă.

Aceste țări împărtășesc o istorie similară de tranziție de la comunism la economii de piață începând cu anii ’90, deși în ritmuri diferite, și concurează în prezent pentru investiții străine și oportunități comerciale în regiune

În cazul României, una dintre provocările structurale majore este reprezentată de ponderea ridicată a exporturilor provenite din sectoare industriale caracterizate prin valoare adăugată scăzută. Deși s-au făcut progrese în dezvoltarea sectoarelor de tehnologie și servicii, balanța externă rămâne afectată de competitivitatea mai redusă în sectorul agro-alimentar și cel al produselor cu nivel tehnologic ridicat. Dependenta de industriile tradiționale contribuie la deficitul comercial, întrucât România importă o cantitate semnificativă de bunuri pentru a satisface cererea internă. Creșterea consumului în gospodării a dus la o creștere a importurilor, iar dinamica investițiilor străine directe a fost asociată cu o creștere similară a importurilor.

Datele publicate de Eurostat arată că, în ultimii 20 de ani, cota de piață a exporturilor românești în comerțul internațional cu bunuri și servicii a crescut semnificativ, dar rămâne una dintre cele mai reduse în comparație cu țările din regiune. România a înregistrat progrese relative, dar nu a reușit să avanseze în clasamentul regional, spre deosebire de Polonia, care a avut cea mai mare creștere a cotei de piață. Totuși, exporturile românești s-au distanțat semnificativ față de cele ale Bulgariei, care au crescut mai lent, apropiindu-se în schimb de nivelul Ungariei, fără a o depăși deocamdată.

Deși în 2020 România avea o pondere mai ridicată a importurilor folosite în producerea exporturilor în comparație cu media Uniunii Europene (23,9% în România versus 15,9% media UE), în cadrul regiunii, în ultimii 10 ani, ne-am clasat într-o poziție mai favorabilă comparativ cu țările vecine (de exemplu, în 2020, acest procent era de 30,1% în Polonia, 39,4% în Cehia și 47,9% în Ungaria. Cu toate acestea, România nu a reușit încă să îmbunătățească fundamental nivelul de valoare adăugată al proceselor de producție interne pentru a reduce dependența exporturilor de importuri în ceea ce privește categoriile de bunuri cu grad mediu și ridicat de complexitate. Aceste date contrazic ideea că exporturile românești se bazează într-o mare măsură pe importuri, o perspectivă care a fost vehiculată destul de mult în ultima perioadă. Prin urmare, conform acestor date, nu se poate confirma ipoteza că o creștere semnificativă a exporturilor ar conduce la o creștere similară a importurilor. De asemenea, datele evidențiază faptul că majoritatea importurilor sunt generate de cererea internă de consum și de investiții, care continuă să depășească capacitatea ofertei interne.

Este clar că realizarea de investiții este crucială pentru depășirea efectelor crizelor actuale și pentru o creștere economică viitoare sustenabilă. Totuși, este important să observăm că, în prezent, aceasta implică importuri semnificative de bunuri și servicii.

Este încurajator faptul că o parte semnificativă din aceste investiții este finanțată prin programele europene (fonduri nerambursabile sau împrumuturi cu condiții mai avantajoase decât cele pe care le-ar fi obținut România direct). Cu toate acestea, ar fi fost preferabil ca aceste investiții să se realizeze într-o proporție mai mare folosind bunuri și tehnologii produse în România, pentru a limita impactul semnificativ al importurilor.

Ca o alegere strategică, este esențial să ne concentrăm pe investiții care să dezvolte capacitățile interne de a produce bunuri cu conținut tehnologic ridicat, reducând astfel dependența viitoarelor investiții de importuri și corectând dezechilibrele externe actuale. De asemenea, investițiile în dezvoltarea de către companiile locale a tehnologiilor competitive de ultimă generație ar trebui să fie punctul central al eforturilor, susținut de politici coerente, consistente și consecvente de sprijinire a activităților de cercetare-dezvoltare ale companiilor private, corelate și sincronizate cu mediul academic și cercetarea de bază realizată de insti


Citește articolul integral pe Moldova Invest


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Romania

PROFIL DE CANDIDAT

Revista economică “Moldova Invest” – ediția de primăvară 2024

- citeste versiunea e-paper -


Economic magazine “Moldova Invest” – spring 2024 edition

- citeste versiunea e-paper -

Lucian Trufin, PSD

Lucian Trufin, PSD

Cosmin Andrei, PSD

Cosmin Andrei, PSD

Advertisement

Forumul Economic Regional Moldova – Vatra Dornei, 2024

Trending

Advertisement

Echipa News Moldova

To Top