2024 | PARLAMENTARI LA RAPORT: Bogdan Gheorghiu, deputat PNL de Suceava

News Moldova, într-un efort susținut pentru transparență și responsabilitate civică, se angajează în analiza și monitorizarea activității reprezentanților aleși din regiunea Moldovei. Scopul acestei inițiative este să furnizeze o imagine clară și detaliată a activității parlamentarilor, într-un context marcat de patru cicluri electorale.

Prin această analiză a activității parlamentare, NEWS MOLDOVA urmărește să contribuie la o mai bună înțelegere a rolului și a impactului aleșilor locali asupra vieții comunităților, consolidând astfel principiile fundamentale ale democrației și participării civice active.

Bogdan Gheorghiu, aflat la al doilea mandat de deputat, a vorbit în plen de 6 ori în 3 ani

Cu o experienţă în politică de 7 ani şi de fost ministru al Culturii în trei guverne, Bogdan Gheorghiu a dormit în banca Parlamentului, în ultimii trei ani. A avut doar 6 luări de cuvânt în plen de când şi-a început al doilea mandat, adică, practic, a vorbit de la tribuna Camerei Deputaţilor de două ori pe an.

În total, în cele 6 intervenţii, Gheorghiu a vorbit 8,34 de minute. Doar 3 dintre intervenţii au fost despre proiecte de lege. În rest, a deschis gura când a depus jurământul, când a prezentat un discurs cu prilejul Zilei Bucovinei şi când i-a invitat pe colegii săi să participe la expoziţia de pictură intitulată „Ninemia”.

Şi în ce priveşte capitolul întrebări şi interpelări activitatea sa a tins către zero. A adresat 2 întrebări şi interpelări în 3 ani de activitate. Doar una a fost pe domeniul culturii, un domeniu pe care se presupune că un fost ministru ar trebui să îl stăpânească bine şi să aibă multe curiozităţi. Nici pentru alegătorii săi din Suceava sau din zona Moldovei nu a avut ceva de întrebat sau pe cineva de interpelat.

Prima întrebare a fost depusă în scris şi a fost adresată ministrului Dezvotării, Cseke Attila, iar tema a fost stadiul implementării programului de guvernare pe componenta monumente istorice şi patrimoniu cultural.

A doua interprelare a fost depusă tot în scris şi a fost adresată ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila. Gheorghiu îi cerea lui Rafila să îi precizeze câte persoane sunt diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi afectiuni conexe, pe fiecare judeţ în parte, cum şi în ce cuantum sunt finanţate de la bugetul de stat tratamentele şi terapiile prescrise de medicul neuro-psihiatru şi echipa multidisciplinară implicată, potrivit legislaţiei în vigoare.

Bogdan Gheorghiu face parte din Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor, comisie în care a ocupat funcţia de secretar, până în feburarie 2021. Este membru în Grupurile de prietenie cu Irlanda şi Olanda.

A semnat ca inţiator principal, coiniţiator şi sustinător 60 de propuneri legislative, iar din acestea 17 au devenit legi. Din cele 60 de proiecte pe care şi-a pus semnatura, a fost iniţiator principal pentru 5.

Unul dintre aceste proiecte a devenit lege şi se referă la instituirea anului 2023 ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”.

Un alt proiect la care Bogdan Gheorghiu este iniţiator, altături de câţiva deputaţi liberali, este unul prin care se propune transmitea unui teren în suprafaţă de 20 hectare, din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe lonescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava – în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Un alt proiect care îi aparţine deputatului liberal se referă la organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, pentru care procedura legislativă la Camera Deputaţilor a încetat, fiind înaintat Senatulului. Proiectul a fost iniţiat împreună cu alţi parlamentari de la PNL.

O altă iniţiaitivă legislativă care poartă amprenta fostului ministru al Culturii propune modificarea Codului administrativ, astfel încât, prin excepţie de la prevederile legale, Ministerul Culturii şi instituţiile publice aflate în subordinea acestuia să aibă dreptul să încaseze din chirie o cotă parte de 50%, stabilită, după caz, prin hotărâre de Guvern. A semnat acest proiect împreună cu deputaţii PNL Raluca Turcan, Gigel Ştirbu şi Gabriel Andronache.

Tot împreună cu mai mulţi deputaţi PNL, Gheorghiu a iniţiait proiectul de lege pentru organizarea şi funcţionarea Institutului pentru Sprijinirea Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proiect care se află în dezbatere la comisiile parlamentare.

„Institutului pentru Sprijinirea Integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este o instituie administrativă autonomă, cu personalitate juridică, în subordinea Parlamentului. Acesta are misiunea de a acorda asistenţă tehnică instituţiilor şi autorităţilor publice din Republica Moldova, exclusiv cu privire la procesul de aderare la Uniunea Europeană. Institutul îşi încetează activitatea în termen de 30 de zile de la momentul încheierii negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE”, se arată în acest proiect care a fost deja adoptat de Senat şi se află la dezbateri în comisii, la Cameră.

Printre iniţiaitivele legislative pe care Bogdan Gheorghiu şi-a pus semnătura, la grămadă, alături de majoritatea deputaţilor liberali, se numără:

1. L340/2021 Proiect de Lege privind instituirea zilei de 26 mai ca „Ziua Naţională a Alegătorului”, la comisii
2. L161/2022 Propunere legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix, Lege 175/2022
3. L128/2022 Proiect de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989, Lege 259/2022
4. L238/2022 Proiect de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr.46/2003, Lege 200/2022
5. L276/2022 Legea Pescuitului şi a protecţiei resursei acvatice vii, la comisii
6. L471/2022 Proiect de Lege pentru prevenirea şi combaterea cancerului, Lege 293/2022
7. L462/2022 Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, la comisii
8. L715/2022 Proiect de Lege privind plata unei contribuţii financiare voluntare a României pentru susţinerea Muzeului Victimelor Comunismului din Washington DC, Lege 30/2023
9. L765/2022 Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume – fructe şi cartofi, Lege 170/2023
10. L716/2022 Proiect de Lege pentru instituirea zilei de 11 Iulie ca „Ziua Prieteniei dintre România şi Statele Unite ale Americii”, Lege 363/2023

Chiar dacă a avut o activitate de toată jena, Bogdan Gheorghiu şi-a încasat indemnizaţia şi celelate drepturi băneşti de care beneficiază bugetarii de lux din Parlament. În anul 2022 a câştigat de la Camera Deputaţilor un venit de 131.414 lei. Sotia sa, care este angajată la Senat, a câştigat salariul anual de 73.680 de lei. Copiii au primit alocaţie în valoare de 5.832 de lei.

În ultima declaraţie de avere depusă în iunie 2023, Bogdan Gheorghiu menţionează că deţine un apartament în Suceava, de aproape 130 de metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în 2011 împreună cu soţia sa. Are două autoturisme, un Mercedes Benz, anul de fabricaţiei 2011, şi un JEEP, anul de fabricaţie 2017. Are ceasuri de 8.000 de euro, bijuterii de 5.000 de euro şi obiecte de artă şi cult cu o valoare estimată de 30.000 de euro.

Deputatul liberal are un cont curent în bancă de 1.843 de lei, două depozite bancare, unul de 72.242 de euro, şi unul de 250.000 de lei, şi un alt cont de 5.837 de lei.

Are acţiuni sau părţi sociale la SC BG Media SRL în valoare totală de 2.100 lei şi l-a împrumutat, în nume personal, pe Ifrim Ciprian, cu 37.000 de euro.

Bogdan Gheorghiu s-a născut pe 1 iulie 1975. El este la al doilea mandat de parlamentar. A fost ministru al Culturii în Guvernul Ludovic Orban 1, în Guvernul Orban 2 şi în Guvernul condus de Florin Cîţu.

S-a înscris în Partidul Naţional Liberal în ianuarie 2016, an în care a dobândit şi primul mandat de deputat.

A făcut două facultăţi, ambele cu specializarea universitară actorie. A fost, printre altele, preşedinte al „Asociaţiei Televiziunilor Locale şi Regionale”, realizator, director de programe, manager şi proprietar al Bucovina TV, manager al postului TVRădăuţi şi al postului Radio Gold Rădăuţi.