Abuz în Bucovina? Drama unei tinere familii care a inceput o afacere la Aeroportul Suceava (Ep III)

O familie de tineri investitori din Suceava, cu trei copii, trăieşte, de câţiva ani, o adevărată dramă, fiind puşi în situaţia de a-şi pierde agoniseala de o viaţă, după ce au investit toţi banii într-o afacere pe care acum unii vor să le-o închidă şi să-i impingă la faliment

Familia Vicol a crezut în promisiunile repetate ale administraţiei sucevene, cum că investitorii privaţi vor fi sprijiniţi pentru a se întoarce acasă din pribegie şi pentru a investi banii câştigaţi peste hotare în Bucovina. Însă au aflat apoi, pe propria piele, că nu erau decât nişte promisiuni şi că, de fapt, unii investitori pot deveni victime ale unui război continu purtat de autorităţile locale împotriva lor.

Într-un interviu acordat News Moldova, Vicol Alexandra, în calitate de reprezentant al societății AVA WING, care operează restaurantul din Aeroportul Ștefan cel Mare de la Suceava, dezvăluie şicanările la care a fost supusă ani întregi de administraţia locală și implicit de conducerea Aeroportului care încearcă cu orice preț să-i execute.

După ani de muncă şi după ce a investit aproximativ 200.000 de euro, li se cere acum nici mai mult nici mai puţin decât să dărâme tot ce au construit şi să plece de tot din Aeroport. Cum s-a ajuns aici şi care sunt motivele, veţi afla pe parcursul unui interviu structurat pe patru episoade, publicat de News Moldova.

Abuz în Bucovina? Drama unei tinere familii care a inceput o afacere la Aeroportul Suceava (Ep I)

Abuz în Bucovina? Drama unei tinere familii care a inceput o afacere la Aeroportul Suceava (Ep II)

Episodul III – Demolaţi şi plecaţi

În episodul de astăzi vom afla cum s-a ajuns, într-un final, după nişte negocieri mincinoase ca investitorilor să li se spună clar că trebuie să demoleze şi să plece. După ce, vă reamintim, li se sugerase să poarte o discuţie cu o persoană importană, dar ei au “ignorat” acest sfat.

“Noi nu înţelegeam de ce ne trimitea directorul Aeroportului către domnul preşedinte de CJ. Nici acum nu înţelegem de ce ne trimitea către el atât timp cât am licitat aceste spaţii, le-am adjudecat corect, totul era legal, nu înţelegeam ce vrea să ne spună prin trimiterea către dumnealui. Noi am mers în continuare pe cale legală. Am făcut cereri de prelungire şi de fiecare dată am adus aminte de acea adresă prin care ne promiteau prelungirea perioadei contractuale. Dar nu s-a făcut, s-a prelungit succesiv doar cu câte trei luni şi în 2020 a venit pandemia. Atunci ne-au prelungit contractul pe o perioadă de nouă luni, din care patru am stat închişi total. Vreau să menţionez că prin contract noi trebuia să desfăşurăm o activitate comercială pentru ca pasagerii aeroportului să poată beneficia de serviciile noastre. Cum, în perioada aceea erau una maxim două curse pe zi, iar noi aveam de plătit construcţia, în rate, salariile personalului, chiri şi utilităţile, noi veneam cu bani de acasă pentru ca activitatea să se desfăşoare.

(…) La un moment dat ni se propune să semnăm un alt act adiţional, numărul 10. Acest act a fost emis în două moduri. Primul mod, în care apărea un subcapitol 6.3 noi l-am contestat şi nu l-am semnat. Ce scria: contractul se poate prelungi cu perioadă de maxim 12 luni. Adică după 12 luni trebuia să… “zburăm”. Nu am acceptat, l-am contestat şi nu l-am semnat. A apărut un alt act adiţional, cu o altă datare, în care era trecut: durata contractului 01.01.2021 – 31.12.2021. Deci 12 luni. Ei aveau practic intenţia să ne prelungească contractul pe maxim 12 luni, nu din 12 în 12 luni cum scria în contract şi caietul de sarcini. Noi nu am acceptat. În decembrie 2021 am făcut cerere de prelungire a contractului. Am primit o adresă prin care ne-au invitat la o negociere”, a mai declarat Alexandra Vicol.

Surprize la negociere

“Ni s-a spus că vom negocia clauzele, durata şi preţurile noului contract. La negocieri ne aşteptau următorii: domnul director Ioan Măriuţa, şeful serviciului comercial, juristul Aeroportului şi o doamnă avocată. Ni s-au prezentat două rapoarte de evaluare, iar domnul director ne-a spus că doamna avocat este prezentă pentru a-l sprijini şi va fi cu el până la final. Deja suna a ameninţare. Domnul director ne-a precizat că doamna avocat îl reprezintă personal pe dumnealui.  Nu ni s-a prezentat nicio împuternicire a doamnei avocat. Ne-am pus un semn de întrebare şi ne-am gândit că există un interes personal al domnului director să scape de noi. Interesul domnului Măriuţa era să plecăm din locaţiile noastre, în care este toată agoniseala noastră, că noi am investit aici toţi banii noştri – 150.000 de euro din banii noştri plus banii din două proiecte europene, alţi aproximativ 50.000 de euro, deci în total aproximativ 200.000 de euro”, a mai spus administratorul Ava Wing.

Negociere sau intimidare?

“Toată negocierea era de fapt o formă de intimidare. Practic, ni s-a spus aşa: noi, Aeroportul suntem de acord să vă prelungim contractul pe încă maxim 12 luni, dar doar dacă acceptaţi rapoartele de evaluare făcute în 2019 privind aplicarea tarifelor. Rapoartele ne obligau să acceptăm un tarif crescut cu 1.200 la sută”, şi-a continuat relatarea Alexandra Vicol.

Întrebată fiind cum a fost motivată o astfel de majorare de tarif, Alexandra Vicol a oferit “explicaţiile” primite la rândul ei de la reprezentanţii Aeroportului.

“Ni s-a “reproşat” iniţial că nefiind nimeni care să contraliciteze am obţinut iniţial un tarif prea mic. Apoi domnul Cocuţ (şef serviciu comercial n.r.) ne-a spus că rapoartele ar fi ajuns la Consiliul Judeţean şi au fost votate şi impuse de Consiliul Judeţean. Noi am crezut că aşa era şi ni s-a spus, dacă sunteţi de acord cu noile tarife, semnăm contractul, dacă nu, faceţi pe cheltuiala dumneavoastră alte rapoarte de evaluare şi discutăm. Important să precizez că prin acele rapoarte spaţiul nostru a fost comparat cu alte spaţii comerciale din aeroporturile din Cluj Napoca şi Craiova. Dar nu se poate compara niciodată traficul aerian. În plus, nu s-a luat în considerare că noi am făcut toată investiţia de la zero, iar în aeroportul din Cluj de exemplu comerciantul vine şi doar montează un mobilier pentru a funcţiona. Deci, ei au făcut raportul în felul următor: ei au evaluat cât ar trebui eu să plătesc chirie pentru spaţiul pe care eu l-am construit, nu pentru un teren gol, aşa cum era cel pentru care am licitat. Să ne plătim nouă chiria”, a mai spus Alexandra Vicol.

O “mică” minciună?

“Ulterior am aflat de la Consiliul Judeţean că aceste rapoarte nu au ajuns niciodată la ei, nu au fost votate şi stabilite în Consiliul Judeţean iar preţul nostru a rămas cel stabilit în 2016. Ei au încercat să ne păcălească, speriindu-ne că aceste rapoarte au fost deja votate în Consiliul Judeţean. Menţionez de asemenea că dacă noi am fi acceptat preţul nou cerut de ei, în două luni închideam afacerea, nu puteam suporta cheltuielile. Dar, vă reamintesc, ni s-a spus că dacă nu suntem de acord cu rapoartele în cauză, să le contestăm şi să facem noi altele, pe cheltuiala noastră şi apoi să fie reluate negocierile. Noi am făcut contestaţie la acele rapoarte, am spus că vrem să facem alte rapoarte care să ţină cont de fondul de comerţ din Aeroportul din Suceava, am trimis corespondenţa şi către Consiliul Judeţean şi am aşteptat. În luna ianuarie au fost gata şi rapoartele făcute de noi şi a rezultat o diferenţă de mai puţin decât jumătatea sumei din rapoartele lor. Le-am transmis noile rapoarte către Aeroport şi CJ”, mai afirmă administratorul societăţii.

“Adresa dezastruoasă”

“Primim ceea ce numim noi adresa dezastruoasă. Primim prin Poştă, prin curierat rapid, o notificare cu data de 17.01.2022 prin care ne spun că nu sunt obligaţi să ne prelungească contractul, nu sunt de acord şi nu acceptă noul nostru raport de evaluare şi ne solicită ca până la data de 01.03.2022 să eliberăm spaţiile şi să aducem terenul în situaţia în care ni s-a predat. Deci în mai puţin de o lună şi jumătate trebuia să demolăm. Dar pentru asta ne trebuie autorizaţie de demolare, aşa cum pentru construcţie ne-a trebuit autorizaţie de construire. Un proiect pentru demolare, pe lângă faptul că e mai costisitor decât unul de construire, durează şi mult mai mult până îl obţii”, a mai afirmat Alexandra Vicol.

Aşadar, după ce s-au încercat modificări ale perioadei de contract, apoi ale tarifelor, s-a ajuns în final la ceea ce părea că se urmăreşte de la început: investitorii să se lase păgubaşi cu totul şi să plece.

De ce? E o întrebare la care vom căuta răspuns în ultimul episod, cel al concluziilor.