Consilier din cadrul Gărzii Forestiere Suceava, acuzat că a luat mită pentru modificări ilegale în SUMAL 2.0. Prejudiciul depășește 200.000 de lei

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au sesizat Tribunalul Suceava cu un acord de recunoaștere a vinovăției încheiat cu Pavel Dănuț-Adrian, consilier superior în cadrul Gărzii Forestiere Suceava, acuzat de luare de mită în formă continuată

Potrivit anchetatorilor, funcționarul ar fi primit bani și foloase necuvenite pentru a face modificări ilegale în sistemul SUMAL 2.0, care gestionează trasabilitatea materialului lemnos în România.

În aceeași cauză, doi administratori de societăți comerciale au fost trimiși în judecată, sub control judiciar, fiind acuzați de dare de mită în formă continuată. Potrivit DNA, între octombrie și noiembrie 2022, aceștia i-ar fi dat consilierului suma de 14.000 de lei, dar și alte foloase evaluate la 17.474 de lei, pentru a facilita modificări în sistemul electronic SUMAL 2.0.

Modificările vizau ascunderea provenienței ilegale și facilitarea transportului a aproape 250 de metri cubi de material lemnos, în valoare de peste 216.000 de lei. Lemnul aparținea firmelor controlate de cei doi oameni de afaceri inculpați.

Surse judiciare arată că intervențiile consilierului în sistemul informatic au permis falsificarea datelor privind traseul și proveniența lemnului, mascând astfel activități comerciale desfășurate în afara cadrului legal.

În fața avocatului și a procurorilor DNA, Pavel Dănuț-Adrian a recunoscut faptele și a acceptat o pedeapsă de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pe o perioadă de 4 ani. Totodată, acestuia i se va interzice ocuparea unor funcții publice pentru o perioadă de 5 ani și va trebui să efectueze 120 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Dosarele, împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției, au fost trimise către Tribunalul Suceava, cu propunerea de menținere a măsurilor preventive dispuse până în acest moment.

Cazul scoate în evidență riscurile de corupție la nivelul instituțiilor cu rol în protejarea fondului forestier și ridică semne de întrebare privind vulnerabilitatea sistemului SUMAL 2.0, care, în ciuda obiectivelor de transparență și control, poate deveni ineficient în fața intervențiilor abuzive din interior.