Critici dure la adresa noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a. Profesoara Lidia Mîrzac: „Programa trebuie să fie o barcă de salvare, nu o listă de nume”

Publicarea în dezbatere publică a noii programe de Limba și literatura română pentru clasa a IX-a a generat un val puternic de reacții în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Profesorii de liceu, confruntați direct cu dificultățile tot mai vizibile ale elevilor, au ales să își exprime public nemulțumirile, în speranța că documentul va fi revizuit înainte de a sta la baza viitoarelor manuale.

Una dintre cele mai ferme poziții vine din partea profesoarei Lidia Mîrzac, de la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc. Într-o postare amplă pe pagina personală de Facebook, cadrul didactic atrage atenția că elaborarea programei a ocolit o resursă esențială: profesorii din învățământul tehnologic, acolo unde analfabetismul funcțional poate depăși adesea 70–80%. Tocmai în acest segment, spune ea, reforma ar trebui să fie cea mai atent calibrată.

„E ca și cum le-ai cere unor copii care se îneacă să înoate frumos”

Profesoara Mîrzac consideră că noua programă, în forma publicată de Ministerul Educației, este ruptă de realitatea din sălile de clasă:

„O programă într-o țară în care aproape jumătate dintre adolescenți nu înțeleg ce citesc nu poate fi doar o listă de autori și definiții. Așa ceva e obscen. Copiii aceștia au nevoie de o barcă de salvare, nu de un muzeu al literaturii.”

În timp ce corecta lucrările de la simularea examenului de Bacalaureat, profesoara spune că a constatat lipsuri grave în înțelegerea noțiunilor de bază: elevii nu știu ce înseamnă „a consemna” sau „trăsătură morală”. În acest context, o programă elaborată fără a ține cont de nivelul real al elevilor „riscă să adâncească haosul și să transforme literatura într-o corvoadă fără sens”.

Zece direcții esențiale pentru reducerea analfabetismului funcțional

În locul unei programe încărcate, Lidia Mîrzac propune o listă de zece obiective fundamentale, care, în opinia sa, ar trebui să devină axe centrale ale reformei:

1. Reconstruirea competenței de lectură

Nu lectura mecanică, ci înțelegerea profundă a textului. Elevii trebuie învățați să decodifice sensuri, nu să silabisească automat.

2. Îngemănarea lecturii funcționale cu cea literară

Textele reale, din presa actuală sau din literatura contemporană, trebuie să devină instrumente de lucru cotidiene.

3. Dezvoltarea scrierii autentice

Compunerile rigide trebuie înlocuite cu forme de exprimare clară: rezumate, opinii, povești scurte, mesaje și emailuri corect redactate.

4. Predarea gramaticii ca instrument de gândire

Fără definiri sterile, ci cu aplicare directă în comunicare: marcatori discursivi, nuanțări de sens, structuri logice ale frazei.

5. Stimularea gândirii critice

Elevii trebuie să distingă între fapt și opinie, să recunoască manipularea, să interpreteze imagini și reclame.

6. Integrarea naturală a competențelor digitale

Etica folosirii informației, verificarea surselor, identificarea plagiatului și responsabilitatea comunicării online.

7. Selectarea câtorva texte cu adevărat valoroase

Mai bine puțin și memorabil, decât mult și irelevant. Textele scurte și cu impact emoțional sunt, spune profesoara, cheia apropierii elevilor de literatură.

8. Eliminarea „cronologiilor-fantomă”

Curente, etichete și comentarii standardizate au împovărat inutil învățarea. Esențială este înțelegerea, nu memorarea.

9. Redescoperirea bucuriei lecturii

Recomandări adaptate, întâlniri cu texte vii, proiecte care să îi implice și să le trezească interesul.

10. O evaluare onestă și coerentă

Evaluarea trebuie să urmărească înțelegerea, argumentarea și claritatea, nu reproducerea mecanică a unor formulări învățate pe de rost.

„Orice program trebuie să fie cu picioarele pe pământ”

Mesajul profesoarei este limpede: programa pentru clasa a IX-a trebuie să pornească de la realitatea generațiilor actuale și să reconstruiască, prin pași concreți, competențele de bază – lectura, gândirea logică, exprimarea. Abia apoi poate urma aprofundarea literaturii și descoperirea frumuseții ei.

Ce urmează?

Noua programă ar urma să fie aplicată începând cu anul școlar 2026–2027. Dezbaterea publică este deschisă până pe 12 decembrie, iar propunerile argumentate pot fi trimise la adresa consultare@rocnee.ro.