Demers parlamentar pentru protejarea și salvarea caselor tradiționale din lemn din județul Suceava
Direcția Județeană pentru Cultură confirmă existența a 14 monumente istorice care reprezintă arhitectura tradițională, dar precizează că instituția nu are competența de a achiziționa și restaura astfel de imobile
Patrimoniul arhitectural tradițional al Bucovinei se află în centrul unui demers parlamentar inițiat de deputatul AUR de Suceava Petru-Gabriel Negrea, care solicită identificarea unor soluții concrete pentru protejarea și salvarea caselor tradiționale din lemn aflate în pericol de degradare sau dispariție.
În urma demersului adresat autorităților, deputatul a primit un răspuns oficial din partea Direcției Județene pentru Cultură Suceava, instituție care confirmă existența, la nivelul județului, a unor imobile cu valoare de patrimoniu reprezentative pentru arhitectura tradițională bucovineană.
Potrivit informațiilor transmise de instituție, în județul Suceava sunt identificate 14 monumente istorice care reprezintă arhitectura tradițională, în această categorie regăsindu-se case, complexe și ansambluri cu valoare culturală și istorică.
Direcția pentru Cultură: instituția nu poate achiziționa și restaura imobilele
Răspunsul oficial primit de parlamentarul sucevean clarifică, în același timp, limitele competențelor Direcției Județene pentru Cultură.
Instituția precizează că, potrivit atribuțiilor stabilite prin legislația în domeniul patrimoniului cultural, nu are competența de a achiziționa și restaura aceste imobile. Rolul Direcției este în principal legat de protejarea patrimoniului, evaluarea și clasarea monumentelor istorice, precum și de activitatea de avizare în domeniu.
În aceste condiții, salvarea efectivă a caselor tradiționale presupune implicarea altor autorități și instituții care au la dispoziție instrumentele juridice, resursele financiare și mecanismele necesare pentru achiziția, consolidarea și restaurarea unor asemenea imobile.
Pentru Bucovina, problema este cu atât mai importantă cu cât arhitectura tradițională nu reprezintă doar o colecție de clădiri vechi, ci o parte esențială a identității culturale și a specificului satului bucovinean.
Casele tradiționale din lemn păstrează elemente de arhitectură, tehnici de construcție, modele decorative și mărturii despre modul de viață al comunităților locale. Degradarea sau dispariția lor înseamnă, astfel, pierderea unor elemente greu sau imposibil de recuperat din patrimoniul cultural al zonei.
„Avem în Bucovina un patrimoniu tradițional valoros, dar salvarea lui efectivă necesită implicarea instituțiilor competente”
Deputatul Petru-Gabriel Negrea consideră că răspunsul Direcției Județene pentru Cultură evidențiază necesitatea unei colaborări între instituțiile statului, în condițiile în care protejarea patrimoniului nu se poate limita la inventarierea și evidența monumentelor istorice.
„Răspunsul primit arată însă foarte clar un lucru: avem în Bucovina un patrimoniu tradițional valoros, dar salvarea lui efectivă necesită implicarea și colaborarea instituțiilor care dispun de competențe, instrumente de finanțare și resurse pentru achiziție și restaurare”, transmite parlamentarul sucevean.
În opinia sa, identificarea imobilelor cu valoare de patrimoniu este doar primul pas. Pentru clădirile aflate într-o stare avansată de degradare sunt necesare intervenții concrete, de la găsirea unor surse de finanțare și stabilirea unor mecanisme de achiziție până la restaurarea propriu-zisă și integrarea ulterioară a imobilelor în circuitele culturale și turistice.
O asemenea abordare ar putea contribui nu doar la conservarea patrimoniului, ci și la dezvoltarea comunităților locale, prin valorificarea arhitecturii tradiționale ca element de identitate și atractivitate turistică pentru Bucovina.
Demersul parlamentar va continua
Deputatul Petru-Gabriel Negrea anunță că nu consideră răspunsul primit de la Direcția Județeană pentru Cultură drept finalul demersului său.
Parlamentarul susține că va continua discuțiile cu autoritățile competente pentru identificarea unui mecanism concret prin care imobilele tradiționale aflate în pericol să poată fi salvate.
„Demersul meu parlamentar nu se oprește aici. Voi continua discuțiile cu autoritățile competente pentru identificarea unei soluții concrete prin care casele tradiționale bucovinene aflate în pericol să poată fi salvate, restaurate și puse în valoare, înainte ca o parte importantă din identitatea satului bucovinean să dispară”, afirmă Petru-Gabriel Negrea.
Mesajul parlamentarului pune accent pe necesitatea unei intervenții înainte ca degradarea construcțiilor să atingă un punct în care restaurarea să devină imposibilă sau prohibitiv de costisitoare.
Pentru patrimoniul construit tradițional, timpul reprezintă un factor esențial. O casă tradițională abandonată și neîntreținută poate ajunge, în doar câțiva ani, într-o stare care să facă dificilă recuperarea elementelor originale și păstrarea autenticității construcției.
„Patrimoniul Bucovinei nu trebuie doar inventariat. Trebuie protejat”
Demersul readuce în atenție și o problemă mai largă: diferența dintre existența unui monument în evidențele oficiale și protejarea sa efectivă.
„Patrimoniul Bucovinei nu trebuie doar inventariat. Trebuie protejat și transmis generațiilor următoare”, este concluzia transmisă de deputatul Petru-Gabriel Negrea.
Într-un județ în care tradițiile, arhitectura rurală, meșteșugurile și peisajul cultural reprezintă componente importante ale identității Bucovinei, conservarea caselor tradiționale poate deveni o componentă importantă a politicilor publice de protejare a patrimoniului.
Răspunsul Direcției Județene pentru Cultură Suceava arată că există o evidență a unor asemenea obiective și că atribuțiile instituției sunt clar delimitate de legislație. Următorul pas este identificarea instituțiilor și a mecanismelor prin care patrimoniul aflat în pericol să poată trece de la statutul de monument inventariat la cel de monument efectiv protejat, restaurat și valorificat.
Pentru Bucovina, miza nu este doar conservarea unor construcții vechi, ci păstrarea unei părți din memoria și identitatea comunităților care au dat regiunii specificul său cultural.
