Ion ȘTEFANOVICI: „Senatorul Ioan STAN se pregătește să marcheze 28 de ani în Parlamentul României. Cu ce folos pentru Suceava pe care o reprezintă de 7 MANDATE?”

Ion Stefanovici, Președinte CAPDR

Moldova rămâne regiunea cu cele mai mari decalaje economice din România, iar lipsa unei infrastructuri moderne, a investițiilor străine consistente și a unor politici publice eficiente contribuie la menținerea acestei stări de fapt

Una dintre cauze este ineficiența parlamentarilor care reprezintă județele regiunii. Lipsa de inițiativă legislativă, neimplicarea în proiecte esențiale pentru dezvoltare și lipsa de viziune sunt caracteristici definitorii pentru mulți dintre aleșii Moldovei. Un exemplu grăitor este Ioan Stan, senator de Suceava și lider PSD județean, care se pregătește să marcheze 28 de ani în Parlamentul României, fără rezultate notabile pentru județ.

Toată lumea, atunci când a discutat despre Suceava, s-a referit la Gheorghe Flutur. Dar despre Ioan Stan nu se cunoaște aproape nimic. Asta pentru că a ales să stea în umbră și să dezvolte rețele de influență, care, an după an, au afectat economia județului. Prezența sa în politică nu a fost marcată de proiecte majore, ci de o activitate discretă, axată pe menținerea unui control politic și administrativ.

Ioan Stan este un exemplu al politicianului român care a fost influențat de stilul de organizare de dinainte de 1989 și de tranziția haotică a primilor ani ai capitalismului din România. Experiența sa politică s-a consolidat într-un mediu în care accesul la resurse și la funcții publice a devenit un mecanism de menținere a puterii. Criticii săi susțin că, în loc să fie un motor de dezvoltare pentru Suceava, a preferat să își concentreze activitatea pe gestionarea relațiilor de influență.

Un exemplu frecvent menționat în acest context este colaborarea dintre Ioan Stan și Paul Stănescu, despre care se spune că ar fi contribuit la consolidarea unui control strict asupra sectorului forestier sucevean. Paul Stănescu, cunoscut pentru rolul său de coordonator al resurselor economice regionale pentru PSD, a fost asociat cu diverse structuri de influență economică în județe precum Iași, Bacău, Neamț, Vaslui și Botoșani. În acest context, în județul Suceava, s-a creat percepția că structurile economice locale au fost gestionate de o rețea cu un control semnificativ asupra resurselor.

Legături cu fosta Securitate și distrugerea dosarului său înainte de 1989

Ioan Stan, parlamentar cu șase mandate și președintele PSD Suceava, figurează într-o notă de constatare din 2017 a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), care menționează că a avut un dosar la Securitate, distrus cu trei ani înainte de Revoluție.

Conform documentului oficial, „Stan Ioan figurează în dosarul Fond documentar D. 8823 (Cota CNSAS), dosar ce conține procese verbale de distrugere. Domnia sa este menționat într-un proces verbal din 5.06.1986, la poziția 170, cu dosar personal și mapă anexă, distruse prin macerare. Direcția de Specialitate nu a identificat informații transmise Securității de către domnul Stan Ioan”.

În ciuda acestei mențiuni oficiale, Ioan Stan a candidat pentru al șaptelea mandat de senator, consolidând un stil de politică bazat pe longevitate, dar fără inițiative de impact semnificativ pentru dezvoltarea județului.

Un politician preocupat de control, nu de dezvoltare

Ioan Stan nu este doar un exponent al baronismului local, ci un politician al continuității fără progres. Deși ocupă de ani buni o poziție de influență, județul Suceava a stagnat sub mandatul său, fără proiecte de anvergură, fără un plan concret de dezvoltare.

Senatorul Stan a fost perceput mai degrabă ca un garant al stabilității politice interne, decât ca un susținător al atragerii investițiilor sau al modernizării infrastructurii. În ciuda longevității sale politice, Suceava nu a beneficiat de proiecte semnificative care să-i poarte semnătura.

28 de ani de activitate parlamentară fără rezultate notabile

Când un politician atinge aproape trei decenii în Parlament, ar trebui să existe o listă clară de realizări notabile.

• Ce proiecte de lege esențiale pentru Suceava a inițiat Ioan Stan?
• Cât de mult a influențat atragerea fondurilor europene pentru județ?
• De ce Suceava este în continuare unul dintre cele mai slab dezvoltate județe ale Moldovei?

Lipsa unor răspunsuri clare la aceste întrebări ridică semne de întrebare asupra eficienței mandatului său.

Moldova nu poate progresa fără lideri orientați spre rezultate

Situația în care se află Suceava și întreaga regiune a Moldovei nu este rezultatul unei fatalități economice, ci al unei administrații fără inițiativă și fără o viziune strategică.

Ioan Stan este adesea văzut ca un simbol al politicianului conservator, care menține statu quo-ul, dar nu generează schimbări concrete. Cât timp astfel de oameni vor conduce județele Moldovei, dezvoltarea va fi doar un slogan electoral, fără aplicabilitate concretă.

Ca Președinte al CAPDR (Centrul de Analiză și Planificare a Dezvoltării Regionale), consider că este momentul ca Moldova să fie reprezentată de lideri care să atragă investiții, să implementeze proiecte strategice și să modernizeze județele pe care le reprezintă.