Dr. Alexandra Pușcașu, medic-șef al secției de Oncologie de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava.”, a declarat, joi, că „Numărul de cazuri de cancer bronho-pulmonar este în creștere în județul Suceava și, totodată, vârsta la care apar diverse forme de cancer este tot mai scăzută.”
Dacă în perioada pandemiei de COVID-19 adresabilitatea către oncologie s-a menținut relativ constantă, în sensul că în anul 2020 au fost înregistrați 2.113 pacienți externați, în 2021 au fost 2.024 pacienți, iar în 2022 – 2.116 pacienți, în anul 2023 numărul acestora a scăzut la 1.847 pacienți, iar în 2024 au fost externați 1.498 pacienți. „Această evoluție a fost corelată cu reducerea temporară a personalului medical, situație care a influențat capacitatea de internare și fluxul de pacienți. În anul 2025 se remarcă o tendință de revenire, cu 1.881 de pacienți externați, pe fondul stabilizării resursei umane și al reluării progresive a activității la parametri optimi”, a explicat dr. Pușcașu.
Legat de numărul de cazuri oncologice nou diagnosticate, analiza pacienților nou înregistrați în ambulatoriul de oncologie în perioada 2022–2024 evidențiază o ușoară tendință descrescătoare a volumului total de cazuri oncologice, de la 1.631 cazuri în 2022, la 1.610 cazuri în 2023 și 1.532 cazuri în 2024. Potrivit medicului, adresabilitatea a fost mai mare din mediul urban, respectiv 505 cazuri în 2022, 582 în 2023 și 671 în 2024, concomitent cu o scădere a cazurilor din mediul rural, de la 1.126 la 1.028 și la 821, „sugerând o modificare a accesului sau a comportamentului de prezentare la serviciile medicale”.
Din punct de vedere al localizării tumorale, cele mai frecvente diagnostice noi au fost reprezentate constant de cancerul bronho-pulmonar – peste 200 de cazuri/an, cancerul colorectal – între 170 și aproape 200 de cazuri/an, cancerul de sân – între 100-145 de cazuri/an și cancerul de prostată, între 120 și 150 de cazuri/an.
Atât în ambulatoriul de specialitate, cât și în secție, cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces, afectând în proporții similare atât bărbații, cât și femeile. Ca factori determinanți, medicul a indicat fumatul, precum și mutațiile genetice care predispun la această formă de cancer.
Șefa secției de Oncologie a arătat că tumorile cu incidență mai redusă, precum cancerul pancreatic, hepatic și vezical, au avut valori relativ stabile, fără variații majore de la un an la altul. „Aceste date sugerează o menținere a profilului epidemiologic al patologiei oncologice investigate, cu modificări moderate ale adresabilității și distribuției teritoriale a pacienților”, a spus dr. Pușcașu.
Aceasta a menționat că în secția pe care o conduce se înregistrează lunar peste 300 de spitalizări de zi și între 120 și 210 pacienți internați în regim de spitalizare continuă. În secția Oncologie lucrează patru doctori, iar în ambulatoriu dimineața sunt doi, iar după-amiaza, trei zile pe săptămână, sunt prezenți toți cei patru medici: luni și marți de la 15:00 la 18:30, iar joi sau vineri, în funcție de numărul pacienților, de la 15:00 la 16:45. Pe palierul de îngrijiri paliative activează doi medici.
Dr. Alexandra Pușcașu a subliniat că ambulatoriul este supraaglomerat dimineața și că, adesea, și după-amiaza medicii văd fiecare între 12 și 30 de pacienți.
Un alt aspect îngrijorător semnalat de medicul-șef este creșterea incidenței cancerului, în special a celui digestiv și pulmonar, în rândul tinerilor. „Te aștepți să găsești cancer după 65-70 de ani, dar din păcate vârsta a scăzut mult. Cel mai tânăr pacient al meu, cu un cancer în sfera ORL, are 19 ani. De asemenea, majoritatea cazurilor le găsim în stadii avansate. În stadiile I-III vorbim de un tratament curativ, în stadiul IV este paliație”, a explicat medicul, adică îngrijirile sunt axate pe ameliorarea suferinței și îmbunătățirea calității vieții.
Pe lângă serviciile medicale oferite pacienților, medicii oncologi pun un accent deosebit pe comunicarea cu aparținătorii, mai ales că uneori este dificil pentru aceștia să accepte că în cazurile terminale atenția trebuie concentrată pe paliație.
Numărul mare de pacienți generează probleme de supraaglomerare, care, combinate cu lipsa de personal, cresc timpul de așteptare și scad timpul alocat fiecărui caz. „Când lucram în Franța, unui pacient nou diagnosticat îi alocam o oră, aici numărul mare de pacienți face ca unei consultații să-i acorzi 20 de minute. Stăm foarte mult peste program și suntem foarte obosiți”, a recunoscut doctorița.
În secția Oncologie, ambulatoriul se află la parter, secția de Îngrijiri paliative la etajul I, saloanele pentru spitalizare continuă la etajele II și III, iar la etajul IV se află spitalizarea de zi. În clădire lucrează exclusiv femei: șase medici la Oncologie și doi la Paliative, 14 asistente – dintre care două la spitalizarea de zi și câte una pe etaj în secție – și două infirmiere pe schimb. Media de vârstă a personalului medical este sub 35 de ani.
Printre aspectele pozitive evidențiate de dr. Pușcașu se numără accesul la medicamente, apreciat de medic ca fiind „din ce în ce mai bun” – „mergem într-o direcție bună”; calitatea corpului medical – „sunt mulți medici tineri în spital, există cooperare și se vede că interesul este focalizat pe pacient”; precum și structura spitalului.
„Ne ajută foarte mult că avem în spital radiologie intervențională și medicină nucleară, care lipseau la spitalul din București în care am lucrat. Volumul de muncă este destul de mare, avem foarte multă responsabilitate. De multe ori patologia pacientului este încărcată, are și alte boli grave, pe lângă cancer, se prezintă în stadii de boală avansate, când nu se mai poate face foarte mult. Încărcătura emoțională este mare, însă consider că este un privilegiu să acompaniezi pacienți cu un diagnostic atât de dificil”, a mai spus dr. Alexandra Pușcașu.
