fbpx
Connect with us

Mărturii istorice despre BUCOVINA din primii ani ai stăpânirii habsburgice

Suceava la inceputul secolului al XIX lea - News Moldova

Suceava

Mărturii istorice despre BUCOVINA din primii ani ai stăpânirii habsburgice


În anul 1775, Generalul Gabriel Splény von Miháldy, primul guvernator al Bucovinei, înaintează Curții Imperiale de la Viena un raport intitulat ”Descrierea districtului Bucovina”, în care sunt descrise în mod amănunțit realitățile economice, sociale, demografice și politice ale ținutului. Raportul e însoțit de concluzii și propuneri privind organizarea noii provincii

Obiectivul lui Gabriel Splény von Miháldy era: ”să elibereze țara din starea ei de decădere, să-i deschidă accesul la cultura apuseană, să introducă o nouă ordine a lucrurilor și să alipească cu o mână îngăduitoare această parte nouă a vechiului imperiu.”

Gabriel Spleny von Mihaldy - News Moldova

Populația Bucovinei, conform recensământului din 1775, era de 86.000 de locuitori

În raportul său,  Splény enumeră 290 de localități și atenanțe. În privința stărilor sociale, generalul pomenește de existența a: 22 de boieri sau stăpâni de prima nobilime; 175 mazili sau nobili de condiție mijlocie, care au pământ; 149 șliahtiți sau gentilomisimpli, care diferă foarte puțin de țărani și trăiesc cei mai mulți, ca și ei, din munca brațelor lor și de pe urma brațelor lor și de pe urma vitelor; 501 de popi, incluzând 86 de diaconi; 554 călugări și călugărițe; 14.993 țărani, care trăiesc din munca brațelor lor și de pe urma vitelor lor; 45 de negustori; 58 armeni; 526 evrei; 294 din acei vagabonzi numiți popular boemieni(țigani). Evident, era vorba, cel puțin în privința țăranilor, de o estimare provizorie.

În raport sunt trecute 18 mănăstiri mari și 18 mănăstiri mici.

SUCEAVA era cel mai important oraș al ținutului, deși își pierduse de mult strălucirea din vremurile voiedvodale

Dintre acestea, orășelul Suceava este cel mai distins și mai populat, care a fost pe vremuri reședința Principelui Moldovei, cum depun mărturie ruinele multor biserici, case, pivnițe și diverse bolți subterane că fusesese odinioară un oraș bine populat și dedat negoțului. Printre bisericile dărâmate se văd urme ale unor biserici catolice și protestante, ceea ce justifică suplimentar presupunerea unei foste populații numeroase a acestui oraș. Se găsește aici o cetate veche care domină întreg orașul(…) Suceava este cea mai considerabilă și acceptabil populată; ea nu oferă însă decât ruinele fostei sale măriri, atunci când principii Moldovei mai rezidau în ea.”

Cernăuți este al doilea oraș menționat în raport:”Cernăuții sunt o localitate destul de populată. Cele mai bune case de acolo aparțin evreilor; în întregul district nu există mai mult decât în acest orășel. Districtul cernăuțean și-a luat numele de la acest orășel, unde locuia și administratorul districtual, denumit, după moda poloneză (pentru a-i da mai multă prestanță în ochii polonezilor învecinați) staroste.”

Splény pomenește și orașul Siret:”Siretul este un orășel locuit doar de câțiva evrei și altfel numai de țărani, ceea ce lasă de presupus existența unei populații trecute mai numeroase, în prezent însă trebuie considerat cel mult drept un târg.

Despre Vijnița, un orășel din apropiere de Cernăuți, generalul notează:” Vijnița este un orășel înființat nu demult în apropierea Pocuției, constând în prezent din câțiva evrei și țărani imigranți din Polonia

Despre Sadagura, o altă localitate din Ucraina de astăzi, Splény povestește ”Această localitate unde, în decursul ultimului război, un anumit baron Gartenberg a plasat monetăria rusă și, în parte, și de evrei. Acolo au rămas din acea monetărie unii dintre oamenii specificați mai sus, care s-au anunțat acum la mine că, în anumite condiții, dintre care cea mai însemnată este libertatea exercitării religiei protestante, ar vrea să ridice case solide, să înființeze fabrici și să creeze treptat un oraș liber regal și comercial.”

img 16 1 - News Moldova

Nu lipsesc observații despre firea, caracterul, obiceiurile și chiar înfățișarea fizică a moldovenilor

”Geniul acestei națiuni are la bază un umor natural, dar înclinat mai mult spre șiretenie. La primejdie sunt neînfricați și aproape neiertători la jignire; în același timp ușuratici și înclinați spre schimbarea autorității din dragoste pentru libertate.”

”Statura moldovenilor depășește media. Sunt nervoși, musculoși și obișnuiți din copilărie cu călăria. Modul lor de viață este foarte modest fiindcă se hrănesc exclusiv cu lapte, brânză, mălai. Însușirile abia amintite îi fac îndemânatici pentru viața soldățească, cum și-au arătat curajul și în ultimul război, când au fost folosiți de ruși cu folos ca voluntari; dar ei detestă în așa măsură subordonarea, încât puțini vor putea fi încorporați în trupele regulate.”

Pe vremuri, moldovenii formau un popor numeros și războinic, care insufla teamă împăraților greci; mult timp ei și-au menținut libertatea față de sultanii otomani; până la urmă ei au fost totuși învinși, mai puțin sub povara armelor, cât sub progresul unei politici active și lente, care i-a trecut succesiv prin toate gradele intermediare între independența absolută și supunerea totală. De două secole și jumătate Principii Moldovei nu sunt niște pașale nesigure, obligate să-și cumpere cu mare cheltuială postul de vizir și alți miniștri ai Porții la intervale de aproximativ 3 ani(câteodată mai devreme)

Boierul Vasile Balș a văzut în schimbarea ocupației otomane cu cea habsburgică o cale deschisă spre modernizare, occidentalizare și reducere a decalajelor istorice

Bals Vasile1 - News Moldova

Posesor al unei vaste culturi și cunoscător al principalelor limbi clasice și moderne, tânărul Balș este singurul mare boier care rămâne în Bucovina după ocupație. Acesta depune  personal în 1777 jurământul de credință împărătesei Maria Tereza și coregentului ei, Iosif al II-lea.

Ca reprezentat al unei foarte mici fracțiuni dintr-0 stare socială sortită dispariției, anume marea boierime moldovenească, el vede în încorporarea forțată în Imperiul Habsburgic a unei părți din Țara de Sus în care se găseau trei din moșiile sale, șansa de a instaura în acest colț de țară, numit acum , o administrație modernă, iluministă, înfloritoare, sub protecția Casei de Habsburg în locul regimului dezastruos, corupt, haotic și retrograd, înfeudat al Turciei prin mijlocirea domnilor fanarioți hrăpăreți, care corup până și biserica ortodoxă. Era vorba de o tranziție est-vest tot atrât de bruscă și în același sens pe care o trăim noi astăzi… ”, scria academicianul Radu Grigorovici în 1998.

”Vasile Balș vede în în aristocrația austriacă pe inițiatorii unei reforme iluministe care va fi totodată pentru locuitorii Bucovinei una de occidentalizare, de modernizare. Reforma se va aplica doar în domeniul doar în domeniul administrației și, parțial, a economiei, folosind armata și aparatul birocratic al Imperiului, mai eficient și mai puțin corupt decât cel oriental, turco-fanariot”, adaugă academicianul.

Boierul moldovean, în speranță unei schimbări în bine a provinciei, alcătuiește, în 1780, un memoriu intitulat ”Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice”, care cuprinde o analiză a realităților din Bucovina, dublată de propuneri pentru o administrare mai bună a acesteia. Propunerile sale nu au avut niciun ecou, pentru moment. În deceniile care aveau să vină, Bucovina, alături de trauma inerentă a ocupației străine, va cunoaște un proces de modernizare care o va aduce, asemeni Transilvaniei, mai aproape de mentalitățile și valorile occidentale.

(SURSA MATERIALULUI: acad.RADU GRIGOROVICI, ”BUCOVINA ÎN PRIMELE DESCRIERI GEOGRAFICE, ISTORICE, ECONOMICE ȘI DEMOGRAFICE”, Editura Academiei Române, București, 1998)


Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

More in Suceava

Revista economică Moldova Invest, nr.5

- citeste versiunea e-paper -

Advertisement
Advertisement

Forumul Economic Regional Moldova – Iasi, mai 2023

Trending

Advertisement

Echipa News Moldova

Advertisement
To Top