REGIO îşi face simţită prezenţa şi în judeţul SUCEAVA! NOI zone de AGREMENT, MONUMENTE restaurate şi reţele de TRANSPORT MODERNIZATE

Pe harta proiectelor de succes demarate prin POR se regăsesc atât zonele urbane, cât şi cele rurale

In cadrul emisiunii Actualitatea Europeană, difuzată vineri, 27 august, de News Moldova, s-a discutat despre proiectele implementate în judeţul Suceava prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, acesta fiind unul dintre programele prin care România accesează fondurile europene structurale şi de investiţii.

POR este implementat la nivelul regiunii Nord-Est de către Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR NE).

Invitaţii ediţiei au fost Vasile Asandei, Director general al ADR Nord-Est, Cristian Zamă, Director al Direcţiei Organism Intermediar POR şi Ion Stefanovici, analist politic.

Centrele urbane ale judeţului Suceava care domină peisajul proiectelor derulate prin intermediul Programului Operaţional Regional sunt municipiul-reşedinţă de judeţ, Gura Humorului şi Vatra Dornei, fără a ignora din rândul celor mai ilustrative iniţiative oraşul Siret şi comuna Moara.

Universul hobbiţilor din volumele lui Tolkien, adus la Gura Humorului

Oraşul Gura Humorului se remarcă prin prisma preocupării administraţiei publice locale pentru turism şi amenajarea spaţiilor verzi, colaborarea ADR Nord-Est cu administraţia oraşului fiind tratată de către Cristian Zamă astfel:

Cristian Zama – Directorul Directiei Organism Intermediar POR din cadrul ADR Nord-Est

“Noi am colaborat foarte bine cu Gura Humorului încă de pe perioada PHARE şi Parcul Ariniş, de exemplu, a făcut parte dintr-un proiect finanţat pe PHARE, încheiat cu construirea pârtiei.

Dar acum, Gura Humorului are multe, multe proiecte.Unul <<Oaza>> se numeşte (…) E un proiect de (…) aproape 22 de milioane (…) şi e inedit proiectul, pentru că amenajează 76.000 mp de spaţii verzi şi au trei parcuri cu funcţiuni de agrement.

Domnul primar din Gura Humorului e foarte pasionat de turism şi chiar, la un moment dat, ne prezenta foarte mulţumit – a adus nişte manechine din ceară cu personaje de…Frodo [personaj din trilogia “Stăpânul inelelor”], de exemplu.”

O.A.Z.A., proiectul celor 3 parcuri create prin reconversia suprafeţelor degradate

Subiectul discutat de către Cristian Zamă este proiectul O.A.Z.A. (Oraş Activ cu Zone verzi Amenajate), acesta vizând dezvoltarea Parcului Ariniş prin reconversia terenurilor degradate şi abandonate şi transformarea acestora în zone de agrement, recreere şi petrecere a timpului liber.

Cele trei parcuri la care făcea trimitere Cristian Zamă sunt următoarele:

• Parcul “Satul Hobbiţilor”– creat prin amenajarea terenului degradat în suprafaţă de 19.050 mp, lucrările întreprinse rezultând în 5 căsuţe tip “hobbit”, un loc de joacă în aer liber, un labirint verde în stil englezesc, o clădire cu grupuri sanitare, precum şi alte spaţii, alei pietonale pietruite şi o piaţetă, amplasarea de mobilier urban, respectiv o pistă pentru biciclete.Parcul acesta, conform informaţiilor postate pe pagina de socializare a municipalităţii, va avea propriul sistem de irigare a spaţiilor verzi, propriul sistem de iluminare, Wi-Fi gratuit şi sistem de supraveghere video;
• Parcul Fântânii – creat prin amenajarea terenului degradat şi neproductiv în suprafaţă de 39.755 mp, rezultatele constând într-o fântână arteziană, o gradenă pentru vizionare, o pistă de skateboard, alei pietonale pietruite şi piaţetă, amplasarea de mobilier urban, ridicarea unei clădiri dotate cu grupuri sanitare şi alte spaţii, respectiv o pistă pentru biciclete;
• Parcul Soarelui – creat prin amenajarea terenului neproductiv şi degradat în suprafaţă de 19.800 mp, astfel obţinându-se un spaţiu verde amenajat în suprafaţă de 17.820 mp, alei pietonale pietruite şi o piaţetă, mobilier urban, respectiv o clădire dotată cu grupuri sanitare şi spaţii administrative.

Primarul Marius Ursaciuc, cel care a iniţiat acest proiect, a precizat că Parcul Ariniş urma să impresioneze, printre altele, printr-o zonă de campare pentru rulote (facilităţi corespunzătoare, inclusiv duşuri) , un castel înconjurat de apă în Parcul “Satul Hobbiţilor”, cu un pod care coboară, precum şi un lac pe care se vor putea face plimbări cu barca şi hidrobicicleta.

Trasee montane realizate prin proiectul T.U.R.I.S.T.

Celălalt proiect care se remarcă în ceea ce priveşte oraşul Gura Humorului este denumit T.U.R.I.S.T, acronimul venind de la Teritoriu Urban Revitalizat cu Infrastructură pentru Sprijinirea Turismului.

Proiectul are o valoare de 11.609.595.14 RON, finanţarea nerambursabilă ridicându-se la suma de 11.356.543,45 RON.

Obiectivele specifice ale acestui proiect, legate, de altfel, de valorificarea resurselor naturale specifice staţiunii turistice Gura Humorului, constau în:

• Realizarea/marcarea a două trasee turistice montane cu grad mic de dificultate, în circuit, şi anume, Traseul Piatra Pinului şi Traseul Şoimului, amplasate pe versantul nordic ce coboară dinspre Obcina Voroneţ către Parcul Ariniş;
• Construirea unui foişor de observare dotat cu toaletă publică, acesta fiind însoţit de amenajarea unui loc de joacă pentru copii în punctul de cotă maximă al celor două trasee (“La Varniţa – altitudinea de 757 m);
• Diversificarea ofertei de produse turistice oferite în cadrul Parcului Ariniş prin amenajarea terenului special pentru sport cu piste de popice şi spaţiu pentru şahişti, a unui spaţiu pentru fitness, a unui loc de joacă pentru copii, a unei toalete publice şi a diverse spaţii verzi.

Astfel, se constată că oraşul Gura Humorului este foarte interactiv în ceea ce priveşte turismul prin prisma acestui proiect, T.U.R.I.S.T.

Trasee montane in cadrul proiectului T.U.R.I.S.T. (foto stanga sus si foto dreapta sus), spatiu pentru sahisti (foto stanga jos) si zona de popice (foto dreapta jos)

Imaginea reprezentativă a oraşului Vatra Dornei – Cazinoul Băilor

Valorificarea proiectelor de restaurare a clădirilor-monument istoric prin competiţii de arhitectură

Îndreptându-ne spre Vatra Dornei, Cristian Zamă a punctat că proiectele implementate pe raza acestei unităţi administrativ-teritoriale sunt în valoare de 131 milioane RON, suma de 115 milioane RON reprezentând finanţarea nerambursabilă.

În primul rând, aici se remarcă proiectul restaurării Cazinoului Băilor, obiectivul rezidând în transformarea clădirii în muzeu.Despre această iniţiativă, Vasile Asandei a subliniat următorul lucru:

“Cazinoul Băilor era o rană pe oraş, pe obrazul oraşului Vatra Dornei şi nu numai, mulţi ani.Ş iată că, prin Programul Operaţional Regional, el va deveni o bijuterie a regiunii noastre.”

Tot prin a face trimitere la proiectul restaurării Cazinoului Băilor, Cristian Zamă a propus şi o manieră angajantă de a atrage atenţia asupra acestor iniţiative, şi anume, prin intermediul unor competiţii de arhitectură:

“Va deveni muzeu.El, cazinoul – e foarte bine de ştiut – e o copie a cazinoului de la Baden-Baden.E situat în mijlocul Vetrei Dornei, e o frumuseţe.Noi ne gândeam (…), dat fiind că avem atât de multe monumente şi atât de frumoase iar restauratorii au devenit foarte pricepuţi în zonă, să găsim o sursă să le promovăm printr-un concurs de arhitectură.Vom vedea.”

Cazinoul Bailor din Vatra Dornei (foto stanga sus, foto stanga jos si foto dreapta jos) si Cazinoul Baden-Baden din Germania, cel la care face referire Cristian Zama, cu titlu de comparatie (foto dreapta sus)

Cristian Zamă despre gradul de absorbţie a municipiului Suceava în materie de fonduri europene – “Are cel mai mare grad de absorbţie la momentul ăsta”

Municipiul-reşedinţă de judeţ nu a rămas fără a fi evidenţiat, fiind grăitoare, în privinţa dezvoltării Sucevei, proiectele pe infrastructura de transport şi pe valorificarea patrimoniului istoric şi cultural.

Vasile Asandei sintetizează aceste preocupări ale administraţiei publice locale în următoarea manieră:

Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est

“Municipiul Suceava este un oraş-municipiu foarte activ în zona finanţărilor europene.Aş aminti doar că, în zona de mobilitate urbană, municipiul Suceava este, cred, unul dintre foarte puţinele oraşe aproape în totalitate cu transport în comun electrificat.Deci au făcut achiziţii de echipamente electrice, au staţii de încărcare şi sunt foarte activi.

Au gestionat, de asemeni, şi alte tipuri de programe.De asemeni, în municipiul Suceava s-a refăcut Cetatea cu program finanţat din POR, prin POR-ul trecut.

S-a făcut Muzeul Mileniului III sau Muzeul Bucovina (…), acolo sunt acele figuri de ceară cu Ştefan cel Mare şi (…) boierii care-l înconjoară.

De asemeni, în centrul oraşului Suceava s-au făcut parcări, s-a reabilitat (…) din punct de vedere arhitectonic centrul municipiului.”

Cetatea de Scaun a Sucevei (foto sus) si instantanee din cadrul Muzeului Bucovinei (foto stanga jos si foto dreapta jos)

Făcând referire la cifrele ce se prezintă drept marcă a efortului administraţiei sucevene de a implementa proiecte îndreptate spre dezvoltarea oraşului, Cristian Zamă a avut următoarele aprecieri:

“Au 8 proiecte în implementare, mai au unele care urmează să fie contractate.Suma contractată până acum pe proiecte în implementare e de 168 de milioane şi vreo 600.000, din care 146 de milioane nerambursabili.

Şi subliniez că e unitatea administrativ-teritorială care are cel mai mare grad de absorbţie la momentul ăsta.Mai au puţin şi termină.Sunt undeva la 75%.”

POR îşi face simţită prezenţa şi în mediul rural, şcolile fiind îmbunătăţite din punct de vedere energetic

Orientându-ne înspre modul în care se dezvoltă mediul rural prin apelul la fondurile alocate prin Programul Operaţional Regional, facem referire la proiectul desfăşurat în comuna Moara, şi anume, “Creşterea eficienţei energetice la Şcoala Gimnazială Moara Nică”.

Eficientizarea energetică a clădirii determină, astfel, scăderea costurilor cu întreţinerea.În consecinţă, se vor putea economisi banii bugetului local, în vederea alocării acestora altor obiective de investiţii sau altor tipuri de cheltuieli.

Scoala Gimnaziala Moara Nica, comuna Moara

Lista proiectelor de succes ale ADR Nord-Est prin POR continuă

În cele din urmă, menţionăm alte două proiecte relevante pentru dezvoltarea judeţului Suceava, după cum apar acestea pe pagina web a Asociaţiei Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională din România – ROREG:

• Crearea unui spaţiu de agrement şi loisir în staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei – teren de tenis/baschet împrejmuit pe o suprafaţă de 700 mp, amenajarea unui teren multisport acoperit pet imp de iarnă cu balon presostatic, construirea a 676 mp de piste de biciclete cu sens unic, realizarea a 1620 mp de alei pietonale, crearea unei zone de fitness, dotarea spaţiilor cu echipamente şi facilităţi corespunzătoare persoanelor cu nevoi special şi copiilor cu dizabilităţi;
• Revitalizarea zonei de agrement urbane din zona lacului de acumulare Siret-Rogojeşti.