80% dintre nou-născuții la maternitatea din Botoșani se nasc fără patologii, însă pentru mulți dintre ei este normal să dezvolte boli specifice acestora.
De exemplu, icterul fiziologic, care este o consecință a bilirubinei crescute și se manifestă printr-o colorație galbenă caracteristică a tegumentelor, sclerelor și țesuturilor.
O altă boală comună este criza genitală determinată de pătrunderea hormonilor materni în circulația fătului care induc o activitate tranzitorie a glandelor sexuale ale nou-născutului. În aceste afecțiuni, de cele mai multe ori nu se intervine deloc sau printr-un tratament minimal deoarece copiii se recuperează de la sine între două și patru săptămâni.
Copiii născuți prematur reprezintă 10% din totalul nașterilor din Botoșani, iar restul de 90% îl constituie copiii născuți la termen, dar cu probleme.
Am discutat despre situația nou-născuților de la maternitatea din Botoșani cu doamna doctor Carmen Zaboloteanu, supranumită „mămica de aur” a bebelușilor, care asistă de mulți ani la la miracolul venirii a copiilor pe lume.
În primă instant, doamna doctor subliniază diferența dintre o mamă care naște prematur și o mamă care naște la termen. Se pare că, mamele care nasc prematur sunt mai pregătite psihic pentru a accepta că bebelușii lor pot avea probleme.

„Dacă o mamă care naște prematur se așteaptă ca nou-născutul să aibă anumite patologii, pentru mamele care nasc la termen și știu că totul este în regulă cu sarcina este cel mai greu să afle că bebelușii lor sunt la terapie intensivă, li se prelevează probe de sânge și au nevoie de multe investigații și tratamente chiar cu antibiotice. Psihic, acestea sunt afectate în cea mai mare parte de faptul că nu se așteptau la complicații”, a declarat dr. Carmen Zaboloteanu.
Totodată, multe mămici sunt vigilente și își monitorizează evoluția sarcinii. Medicii recomandă investigații începând cu a patra lună de sarcină pentru a putea anticipa cu o cât mai mare precizie starea bebelușului la naștere.
Monitorizarea sarcinii cuprinde analize de sânge, analize bacteriologice, minim trei ecografii dintre care una de tipul morfo-genitală, dar și realizarea unei antibiograme. Toate aceste date sunt pe de o parte în folosul medicilor deoarece îi ajută să trateze posibilele patologii și pe de altă parte pentru mama deoarece le asigură un confort psihic.
Importanța monitorizării cu responsabilitate a sarcinii o subliniază și doamna doctor Carmen Zaboloteanu.
„De multe ori, din cauza unei investigații deficitare din timpul sarcinii, nu mai putem acționa la timp”
„În cazul bolilor congenitale, adică cele care țin de genotipul părinților, de multe ori nu prea avem cum să intervenim. Încercăm să punem diagnostice precum sindromul down, malformații, displazii și multe altele.
De exemplu, anul acesta am avut doi copii cu angiodisplazie congenitală, iar acum pe secție este un copil cu un singur atriu la nivelul miocardului necesitând o intervenție chirurgicală. Acesta este un caz fericit deoarece copilul trăiește și va fi salvat, însă de multe ori din cauza unei investigații deficitare din timpul sarcinii, nu mai putem acționa la timp.
În cazul nașterilor premature un factor de risc îl reprezintă vârsta mamei care poate fi prea tânără, în jur de șaisprezece ani sau prea în vârstă. Din fericire, la noi nu prea sunt cazuri de copii ale căror mame au adicții grave. Mai rar întâlnim cazuri de alcool fetal ce țin de stilul de viață al mamei și al părinților în general”, a declarat dr. Carmen Zaboloteanu.
Medicina neonatologică continuă să evolueze în urma progreselor științifice, astfel se poate interveni și antenatal, adică prin asistență medicală preventivă. De exemplu în cazul copiilor cu anemie intrauterină pe baza incompatibilității de Rh se poate interveni prin transfuzii.
Acest lucru este punctat și de doamna doctor, care declară că multe intervenții pot fi realizate antenatal, după modelul țărilor vestice, însă există deficit de personal.
„Mi-aș dori mai mulți experți pe cât mai multe specializări pentru a avea un sistem de sănătate complet și interdisciplinar”
„Mi-ar plăcea să se poată interveni în cazul malformațiilor congenitale cât mai din timp pentru a crește șansele de viață ale nou-născuților. Totodată, multe intervenții pot fi realizate antenatal, după modelul țărilor vestice.
Mi-ar dori să putem interveni prin terapie genică, măcar să fie mai multe teste genetice. În cazul Botoșaniului mi-aș dori mai mulți experți pe cât mai multe specializări cum ar fi cardiologia, endocrinologia, chirurgia pentru a avea un sistem de sănătate complet și interdisciplinar”, a declarat dr. Carmen Zaboloteanu.
În timpul sezonului cald, patologiile care pot apărea în cazul nou-născutului variază. Deshidratarea este mult mai frecventă și totodată mult mai greu de tratat decât în cazul unui adult. În cazul bebelușilor, lipsa apei în organism poate declanșa procese fiziologice anormale care să se manifeste și pe termen lung, nu doar pe moment.
În primele zile din viață este recomandată o alimentație naturală la sân, iar în cadrul maternității din Botoșani se simte lipsa unui personal medical mai numeros care să educe mamele în privința acestui aspect.
Totodată, personalul se confruntă și cu reticența unor mame care refuză să alăpteze copilul, ceea ce poate duce la anumite patologii precum febra de sete a bebelușului.