Dr. Mariana MĂRDĂRESCU, Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București: ”INFECȚIA cu SARS COV-2 este o realitate a PLANETEI”

Anul acesta, Conferința Naţională de Patologie Infecţioasă a fost organizată online. Argumentele țin desigur de măsurile privind siguranța impuse de Starea de Alertă, adoptată în contextul pandemiei. Din motive lesne de înțeles, tema centrală a Conferinței Naţionale de Patologie Infecţioasă din acest an va fi “SARS COV-2 – Provocarea începutului de mileniu 3”. Conferința a avut  loc în perioada 22 – 24 iulie 2020.

Tematica științifică a abordat următoarele subiecte de interes major pentru toți medicii infecționisti și nu numai:

– Infecția cu virusul SARS COV-2;

– Infecția cu HIV;

– Infecția cu virusurile hepatitice B și C;

– Antibioterapia în Infecțiile grave.

Tematica științifică a conferinţei s-a adresat medicilor specialişti şi medicilor rezidenţi din specialitatea de boli infecţioase, dar şi din alte specialităţi (medicină internă, pediatrie, reumatologie, oncologie, epidemiologie, microbiologie, dermatologie, pneumologie etc).

Experiența ultimelor luni în lupta cu SARS COV-2 a fost prezentată în cadrul Conferinței de către specialiștii centrelor din țară: București, Iași, Galați, Cluj-Napoca, Tg. Mureș, Timișoara, Constanța, Craiova.

În contextual conferinței am discutat cu Dr. Mariana MĂRDĂRESCU, șefa Compartimentului de Evaluare și Monitorizare a Infecției HIV- SIDA România, din cadrul Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș din București.

Rep.: Bună ziua, doamna Mariana MĂRDĂRESCU și vă mulțumim pentru amabilitatea de a accepta invitația Ziarului regional Bună Dimineața de a discuta pe o temă extrem de actuală și deosebit de importantă pentru noi toți în această perioadă.

Dr. Mariana MĂRDĂRESCU: Îmi face foarte mare plăcere să vă revăd, deși plăcerea era deplină dacă reușeam să ne întâlnim la Iași, dar sperăm ca până anul viitor să fie rezolvată o problemă globală și să ne putem întâlni cu dumneavoastră și toți colegii din țară.

 Rep.: Pentru început aș dori să vă întreb,  ce așteptări aveți de la această conferință?

Dr. M.M.: Ca în fiecare an, așteptările mele sunt multe și pleacă de la ideea că ceea ce apreciez în mod deosebit la Iași este că întânirea are un caracter interdisciplinar indiferent dacă vorbim despre infecția cu SARS COV-2 sau dacă vorbim de patologiile infecțioase la general. Este ceva special că avem ocazia să discutăm cu colegii noștri din multe alte specialități precum neonatologia, ginecologie, neurologie, deci toate disciplinele care trebuie să-și dea mâna pentru a rezolva problemele actuale.

 Rep.: Cum a fost afectată gestionarea pacientului cu HIV/SIDA de această pandemie?

„Am reușit să gestionăm destul de bine situația în sensul că am reușit cu ajutor Ministerului Sănătății să oferim tratament pe o perioadă mai lungă”

Dr. M.M.: Întâmplarea face ca înainte de discuta cu dumneavoastră să fi primit o solicitare internațională în care suntem rugați să relatăm ce s-a întâmplat din ianuarie până în momentul de față în ceea ce privește supravegherea HIV/SIDA, deoarece nu numai în România ci în toată lumea, sunt semne de întrebare legate de aderența pacienților la tratamentul antiretroviral, de depistarea cazurilor noi, de modul în care pacienții seropozitivi au reușit să facă față unui asemenea val epidemiologic.

În România, mă voi referi doar la zona Bucureștiului, respectiv Institutul Matei Balș, am reușit să gestionăm destul de bine situația în sensul că am reușit cu ajutor Ministerului Sănătății să oferim tratament pe o perioadă mai lungă, de exemplu trei luni, pentru ca pacienții să se deplaseze cât mai puțin.

Sigur că încet, încet încercăm să mergem către o normalitate. O problemă delicată nu numai la nivel de România, este testarea persoanelor cu suspiciune de infecție cu HIV/SIDA, dar sperăm să recuperăm acest mic pas dat înapoi în următoarea perioadă. Multe specialități sunt cu pacienți care au patologii cronice care la un moment dat poate au fost neglijați, poate ar fi trebuit să aibă mai mult acces într-o unitate sanitară

 Rep.: Au existat cazuri de pacienți cu HIV/SIDA coinfectați și cu COVID-19? Care sunt particularitățile acestor pacienți?

„Prevenirea este mama înțelepciunii și așa ar trebui să fie pentru toți”

Dr. M.M.: Până în urmă cu două săptămâni au fost declarați aproximativ 20 de pacienți cu cele două infecții. Ceea ce mi s-a părut interesant este că nu sunt cazuri în care pacienții seropozitivi să fi fost afectați, cel puțin în București. Evoluția acestora a fost una favorabilă. Multe mesaje pozitive au fost transmise de lumea medicală în special din Clinica de Boli Infecțioase din Iași care au fost deosebite.

S-a transmis mesajul că orice pacient cu patologie cronică este îndrumat șă urmeze niște pași simpli, de exemplu poate ni se pare ireal că discutăm în 2020 că este necesar să ne spălăm des pe mâini, dar în anumite situații este bine să accentuăm.

Deci, aș putea trage niște concluzii din numărul mic al pacienților seropozitivi: au înțeles că trebuie să se izoleze, să respecte distanțarea fizică, un anumit regim de viață și să interacționeze cât mai puțin cu o unitate medico-sanitară. Prevenirea este mama înțelepciunii și așa ar trebui să fie pentru toți.

 Rep.: Care este prevalența HIV/SIDA în România comparativ cu alte state UE?

Dr. M.M.: Suntem în continuare la o rată de prevalență relativ mică pentru că în România discutăm de o populație care trăiește de peste treizeci de ani, copii depistatați în anii 80’ și 90’, cu un procent de peste 60% rată de supraviețuire. Actual, numărul de cazuri noi este cel mai scăzut din zona Europei de Est și Centrale cu o rată de aproximativ 600 pacienți depistați anual raportat la numărul incomparabil mai mare în Vestul Eurpei, toate datele fiind disponibile pe site-ul Institutului Matei Balș.

„Subliniez că se menține la o valoare scăzută numărul de cazuri cu transmitere heterosexuală în populația tânără din România”

O întrebare interesantă a fost adresată de către UE: <<ce se întâmplă cu comportamentul tinerilor în contextul pandemiei?>>, deoarece se pune problema ca la începutul anului următor să existe o creștere a numărului de infectări HIV/SIDA ca urmare a unei schimbări de comportament. Dacă la începutul anilor 1990 în România raportul celor infectați masculin:feminin era 1 la 1, acum au crescut cazurile în ceea ce privește genul masculin. În cadrul conferinței voi face o prezentare despre situația genului feminim deoarece la nivel mondial ele reprezintă majoritatea seropozitivă.

Rep.: A existat o creștere a incidenței HIV/SIDA în perioada pandemiei cu SARS-CoV-2?

„În prima jumătate a acestui an aveam confirmate 168 de cazuri noi”

Dr. M.M.: În prima jumătate a acestui an aveam confirmate 168 de cazuri noi care sunt incomparabil mai puține decât cele de anii trecuți. Este clar că populația a respectat perioada de carantină, însă numărul care ne va indica ce s-a petrecut în acest an va apărea la începutul anului viitor această situație fiind valabilă pentru toată Europa.

Răspunsul tuturor statelor europene este că avem o scădere a numărului celor depistați datorită izolării și totodată a focusului sistemului de sănătate către pandemie.

Rep.: Care sunt cele mai mari progrese făcute în tratamentul HIV/SIDA? 

Dr. M.M.: Progresele sunt extrem de multe. Poate un anumit tip de definiție transmis în urmă cu câțiva  ani: nedetectabil egal netransmisibil. Adică persoanele seropozitive cu HIV care aderă la tratamentul antiretroviral și care sunt sub supraveghere medicală devin într-un timp scurt nedetectabile din punct de vedere al încărcăturii genetice virale, deci șansa de transmitere în cazul vieții de cuplu scade către zero.

Internațional acest lucru a fost definit în 2016 abia după ce s-a înțeles că accesul la tratament trebuie să fie nediscriminatoriu, indiferent de zona lumii în care ne aflăm sau de alte aspecte personale. Dacă ești o persoană seropozitivă este necesară începerea unui tratament corespunzător și o supraveghere medicală corespunzătoare. Desigur că se lucrează la un tratament cu o singură administrare pe lună și chiar la un vaccin.

Rep.: Cum credeți că a apărut virusul HIV în rândul oamenilor? Credeți plauzibilă teoria transmiterii de la cimpanzei?

Dr. M.M.: Teoriile sunt de asemenea extrem de multe. Datorită migrării populației dinspre continentul african către zona americii și totodată a unui tip de comportament uman s-a ajuns la situația de față cu privire la HIV/SIDA. Este sigur că acest virus este cu transmitere umană și că produce o boală a secolului trecut, prezent și viitor printr-un comportament sexual aparte.

Rep.: Care credeți că sunt cele mai mari riscuri epidemiologice la nivel mondial? Dar în țara noastră?

„Riscul este legat de tipul de comportament”

Dr. M.M.: Riscul este legat de tipul de comportament. De exemplu, la începutul anilor 2010 s-a remarcat o creștere a cazurilor în rândul populației consumatoare de droguri. Ceea ce se dorește la nivel european este prevenirea corectă și analiza corespunzătoare a grupurilor vulnerabile.

Trebuie să avem o evaluare corectă la nivel mondial și să înțelegem care sunt riscurile luate în calcul de Sistemul Național de Sănătate Publică. 

Rep.: Doamna Dr. Mariana MĂRDĂRESCU, aveți un mesaj sau câteva sfaturi pentru persoanele sceptice cu privire la implicațiile reale sau efectele pe care le poate produce infecția cu virusul SAR- COV2 ?

Dr. M.M.:  Infecția este o realitate a planetei, nu cred că ar trebui să existe dubii cu privire la acest aspect. Trebuie să înțelegem că doar împreună putem să rezolvăm această problemă. Pe de o parte noi, cei în halatele albe, pe de altă parte întreaga populație prin respectarea recomandărilor la nivel națioal.