National
A7 se apropie de marele nod rutier al Moldovei. Litigiul care poate întârzia conexiunea cu A8
Autostrada Moldovei avansează rapid pe sectorul Bacău–Pașcani, însă tocmai zona strategică pentru conectarea cu Autostrada Unirii A8 rămâne cea mai complicată
UMB a accelerat lucrările, dar un litigiu privind un cămin de bătrâni și schimbările de calendar și finanțare mențin incertitudinea asupra momentului în care A7 va ajunge efectiv la viitorul nod cu A8.
Autostrada A7 înaintează rapid spre nord, iar lucrările de pe sectorul Bacău–Pașcani au intrat într-o etapă în care, pe porțiuni importante, infrastructura începe să capete aspectul unei autostrăzi pregătite pentru trafic. Pentru județul Iași, însă, miza nu este doar finalizarea celor 77 de kilometri dintre Bacău și Pașcani, ci conectarea acestora cu A8, viitoarea Autostradă a Unirii.
Cele două proiecte ar urma să se întâlnească în apropierea Pașcaniului, transformând zona într-unul dintre cele mai importante noduri rutiere din Moldova. A7 ar asigura legătura pe direcția București–Ploiești–Focșani–Bacău–Pașcani, în timp ce A8 este proiectată să lege Moldova de Transilvania și vestul țării.
Problema este că tocmai sectorul care trebuie să asigure această continuitate se confruntă cu dificultăți juridice și tehnice.
UMB a mutat masiv resursele pe A7 Bacău–Pașcani
Pe cei 77 de kilometri dintre Bacău și Pașcani, constructorul UMB și-a intensificat mobilizarea, inclusiv prin mutarea unor echipe de pe sectoarele deja finalizate sau deschise circulației.
Pe lotul Săucești–Trifești, cu o lungime de 30,3 kilometri, progresul fizic a depășit 70%. Lucrările au avansat inclusiv pe Viaductul Filipești, unde, potrivit imaginilor din 29 septembrie, se execută operațiuni de finisare, sunt așternute straturi de asfalt și sunt montate parapetele.
Structura principală a viaductului – piloni, grinzi și placa de suprabetonare – este finalizată, iar intervențiile se concentrează pe elementele necesare aducerii obiectivului într-o etapă apropiată de exploatare.
În paralel, constructorul lucrează la pasajul peste calea ferată și DN2, precum și la viitorul nod rutier.
Pe traseu, asfaltarea a ajuns în mai multe zone până la stratul de uzură, iar în anumite puncte au apărut deja marcajele rutiere. Imaginea de pe teren este, astfel, cea a unei autostrăzi care intră treptat în etapa finală a lucrărilor.
Mobilizarea este una dintre cele mai importante de pe șantierele rutiere din Moldova: aproximativ 5.500 de muncitori și peste 500 de utilaje sunt implicate pe sectorul Bacău–Pașcani.
Și lotul Trifești–Gherăiești, cu o lungime de 18,99 kilometri, se apropie de un progres de 70%. Primele două loturi însumează aproape 49 de kilometri, iar ritmul actual al lucrărilor creează perspectiva unei înaintări rapide către zona Roman–Săbăoani.
Lotul Mircești–Pașcani, esențial pentru legătura cu A8
La nord, situația devine însă mai complicată.
Lotul Mircești–Pașcani, cu o lungime de 28,09 kilometri, este esențial pentru conectarea A7 cu viitorul traseu al A8. În această zonă urmează să fie realizat complexul rutier prin care cele două autostrăzi ale Moldovei vor fi interconectate.
Miza depășește astfel importanța locală a proiectului. Finalizarea acestui nod ar permite conectarea infrastructurii rapide din sudul Moldovei cu axa est–vest reprezentată de A8 și ar consolida poziția zonei Pașcani–Iași în rețeaua națională de transport.
O parte a traseului este însă afectată de un litigiu care a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fundația „Sfinții Împărați Constantin și Elena – Lumina și Speranța Creștinilor” solicită includerea proprietății în lista imobilelor pentru despăgubiri și exproprierea căminului de bătrâni, argumentând că amplasamentul este prea apropiat de traseul autostrăzii.
În etapa anterioară a procesului, fundația a obținut câștig de cauză, iar instanța a dispus inclusiv anularea acordului de mediu pentru segmentul vizat.
Decizia nu este definitivă. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit următorul termen pentru 27 noiembrie 2026.
Efectul litigiului se vede și în teren. În timp ce pe sectoarele sudice lucrările au ajuns la asfaltări și marcaje, în zona problematică din apropierea Pașcaniului intervențiile sunt, pe anumite porțiuni, încă limitate la operațiuni precum curățarea terenului și îndepărtarea vegetației. În dreptul căminului vizat de litigiu, lucrările nu au avansat.
Termenul oficial a fost împins pentru 2027
Un alt element care complică perspectiva finalizării proiectului îl reprezintă calendarul de implementare.
Termenul pentru A7 Bacău–Pașcani a fost mutat din trimestrul III 2026 în trimestrul III 2027. Acest termen nu înseamnă însă automat că traficul pe întregul sector va fi deschis abia în 2027. Ritmul actual al lucrărilor lasă posibilitatea unor deschideri înaintea termenului contractual, în funcție de stadiul fiecărui lot și de rezolvarea problemelor existente.
Cele trei contracte pentru sectorul Bacău–Pașcani au fost semnate încă din 2023, însă lucrările au fost influențate ulterior de o serie de probleme întâlnite în teren.
Printre acestea se numără terenurile cu umiditate excesivă, condițiile geotehnice diferite față de cele estimate inițial, utilitățile neprevăzute și necesitatea unor lucrări suplimentare de consolidare, investigații, relocări și exproprieri.
Aceste probleme au afectat calendarul inițial, chiar dacă mobilizarea constructorului a crescut semnificativ în ultimele luni.
Ieșirea din PNRR schimbă ecuația financiară
Și mecanismul de finanțare al proiectului s-a modificat.
Cei 77 de kilometri dintre Bacău și Pașcani continuă să fie finanțați de la bugetul de stat după ieșirea proiectului din schema PNRR. Schimbarea nu a dus la oprirea lucrărilor, iar UMB și-a crescut în această perioadă mobilizarea pe șantiere.
Mutarea echipelor și utilajelor de pe loturile deja finalizate către sectoarele aflate încă în execuție este unul dintre factorii care explică ritmul ridicat al lucrărilor din prezent.
Pentru Moldova, finalizarea A7 până la Pașcani are o importanță economică majoră. Autostrada va reduce timpul de transport între centrele economice din sudul și centrul Moldovei, va îmbunătăți conectivitatea pentru Roman, Bacău și Pașcani și va crea o legătură rapidă către rețeaua rutieră din sudul țării.
Pentru Iași, însă, beneficiul deplin apare abia odată cu conectarea la A8.
A7 vine spre Iași, dar nodul cu A8 rămâne punctul critic
Imaginea de ansamblu este, astfel, una paradoxală.
Pe măsură ce A7 avansează spre nord, distanța rutieră până la județul Iași se reduce, iar șantierele de pe Bacău–Pașcani intră într-o etapă tot mai vizibilă de finalizare. În același timp, tocmai zona care trebuie să transforme A7 într-o verigă a viitoarei rețele de autostrăzi a Moldovei este afectată de litigii și probleme administrative.
UMB apasă accelerația pe teren, însă soluționarea ultimilor kilometri nu mai depinde exclusiv de constructor.
Dosarul privind amplasamentul căminului de bătrâni urmează să fie analizat din nou de …
