National
Absorbția fondurilor europene în Regiunea Nord-Est (2021–2027): Performanțe, disparități și perspective
Regiunea Nord-Est a României, compusă din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, beneficiază în perioada de programare 2021–2027 de o finanțare consistentă prin Programul Regional Nord-Est. Cu o alocare totală de 1,75 miliarde de euro, regiunea are oportunitatea de a stimula dezvoltarea economică, infrastructura și incluziunea socială prin investiții strategice
Până în octombrie 2024, în Regiunea Nord-Est au fost semnate peste 506 contracte de finanțare din fonduri europene, totalizând aproximativ 285 milioane de euro, din care 225 milioane euro reprezintă asistență financiară nerambursabilă. Aceste fonduri sunt direcționate spre proiecte ce vizează modernizarea infrastructurii, digitalizarea administrațiilor locale, sprijinirea antreprenoriatului, conservarea patrimoniului cultural și tranziția ecologică.
Analiza pe județe
Botoșani
Cu o rată de absorbție de 40,14%, județul Botoșani conduce regiunea, având un nivel de investiții per capita de 23,26 euro/locuitor. Performanța se datorează atât capacitații administrative crescute, cât și unei strategii coerente de atragere a fondurilor. Proiectele notabile includ modernizarea DJ 282 (conectare cu Vama Rădăuți-Prut) și reabilitarea Memorialului Ipotești.
Suceava
Cu o rată de absorbție de 27,91% și o investiție per capita de 31,24 euro, Suceava se situează pe un loc solid. Suma pe cap de locuitor este cea mai mare din regiune, datorită unor proiecte majore precum sistemul ecologic de transport public metropolitan și modernizarea drumurilor județene DJ 209D și DJ 290. Capacitatea Sucevei de a accesa fonduri e susținută de existența unei echipe tehnice competente și de un parteneriat eficient cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADRNE).
Neamț
Cu o investiție per capita de 18,69 euro, Neamț are o absorbție moderată. Proiectele includ modernizarea DJ 156A și DJ 208G, dar și lucrări de protecție a patrimoniului la Cetatea Neamț. Municipiul Piatra Neamț implementează proiecte de regenerare urbană, cu accent pe mobilitate și conexiuni rutiere către viitoarea autostradă Est-Vest.
Iași
Deși este un centru universitar și economic regional, Iașiul are o investiție per capita de doar 15,8 euro, sugerând un decalaj față de potențialul său. Proiectele majore includ centura ușoară a municipiului Și digitalizarea serviciilor publice. Disfuncționalități administrative, blocaje birocratice și o fragmentare a viziunii strategice pot explica ritmul lent de absorbție.
Bacău
Județul Bacău a atras aproximativ 4 miliarde de lei din fonduri europene, poziționându-se pe locul 2 regional și 7 național. Cu 257 de proiecte semnate, din care 99 finalizate, performanța Bacăului este remarcabilă, dar investiția per capita este de doar 11,13 euro. Această discrepanță indică o orientare a proiectelor spre zone limitate geografic sau către proiecte care nu implică populația largă.
Vaslui
Cu 20,11 euro/locuitor investiți, Vasluiul are o performanță bună, depășind județe precum Iași și Bacău. Proiecte emblematice includ Axa rutieră strategică Sud-Vest (DJ 243 și DJ 243A), dar și investiții în centre sociale, infrastructură educațională și digitalizare. Consiliul Județean Vaslui a depus 72 de proiecte, cu o valoare totală de aproape 300 de milioane de lei.
Probleme și provocări
• Disparități semnificative între județe, cu diferențe de aproape 3x între cel mai performant (Botoșani) și cel mai slab (Iași, raportat la per capita);
• Deficiențe de capacitate instituțională și lipsa de personal calificat în unele UAT-uri mici;
• Procesul birocratic lent de evaluare, avizare și rambursare a fondurilor;
• Lipsa unui cadru strategic comun la nivel regional pentru prioritizarea proiectelor cu impact transversal (transport, energie, digitalizare);
• Fragmentarea resurselor, cu proiecte mici, dispersate, care nu produc un impact regional semnificativ.
Perspective și recomandări
Regiunea Nord-Est se află într-o poziție favorabilă pentru a accesa fonduri substanțiale în perioada 2025–2027, datorită apelurilor active pentru infrastructură verde, educație digitală și inovare.
Recomandări pentru optimizarea absorbției:
- Întărirea capacitații administrative a UAT-urilor, inclusiv prin formare continuă;
- Crearea de consorții interjudețene pentru proiecte mari (ex. rețele feroviare, spitale regionale);
- Parteneriate public-privat mai active, mai ales în domenii precum digitalizarea sau energia verde;
- Simplificarea procedurilor de achiziții și a evaluării proiectelor la ni
