National
Analiză: Disparitățile salariale și economice în România cu accent pe Regiunea Nord-Est
În studiul „Analiză: Disparitățile salariale și economice în România cu accent pe Regiunea Nord-Est”, se poate observa clar că unul dintre factorii determinanți care generează aceste anomalii economice și salariale este raportul dintre numărul salariaților din sectorul public și cel privat, în contextul unei rate scăzute de ocupare a forței de muncă, dar și migrația forței de muncă, lipsa infrastructurii de transport, a lucrătorilor calificați și a capacității administrative eficiente.
Analiză: Disparitățile salariale și economice în România cu accent pe Regiunea Nord-Est
În județele mai sărace, ponderea angajaților din sectorul public este mai mare, iar salariile în acest sector sunt superioare. Acest lucru se datorează în principal predominanței lucrătorilor din administrația locală, profesorilor și personalului din sănătate, toate aceste categorii fiind mai bine plătite comparativ cu mediul privat.
Aceste diferențe, generate de variate factori precum raportul salariaților din sectorul privat și cel public, structura economică și chiar numărul de emigranți și remitențele acestora, se reflectă în profilul teritorial și la nivelul regiunilor de dezvoltare.
Disparitățile regionale nu sunt doar economice, ci și sociale. Regiunile mai puțin dezvoltate, inclusiv Nord-Est, se confruntă cu lipsa infrastructurii de transport, a lucrătorilor calificați și a capacității administrative eficiente. Aceste deficiențe sunt agravate de ratele ridicate de depopulare și migrație negativă. În perioada 2011-2020, populația din Nord-Est a scăzut, fiind afectată atât de schimbarea naturală negativă, cât și de migrația netă negativă.
România se confruntă cu disparități regionale semnificative, determinate în principal de diferențele în productivitatea muncii, investiții și ocuparea forței de muncă. Aceste diferențe sunt evidente între capitală și celelalte regiuni, având un impact direct asupra dezvoltării economice și sociale ale țării. În timp ce regiunea București-Ilfov continuă să prospere, regiunile mai puțin dezvoltate, precum Nord-Est, se confruntă cu multiple provocări care le împiedică creșterea economică și convergența cu media UE.
Economia națională sub lupa UE
În „Raportul de țară” realizat de Comisia Uniunii Europene, se precizează că România crește rapid, dar vulnerabilitățile economice se acumulează, iar disparitățile regionale sunt încă profunde.
Economia României a rezistat bine consecințelor invaziei Ucrainei de către Rusia. În 2022, PIB-ul real a crescut cu 4,7%. În ciuda inflației ridicate și a înăspririi continue a politicii monetare, consumul privat și investițiile au crescut, datorită cererii acumulate eliberate și sprijinului guvernamental. Acest lucru a compensat mai mult decât suficient contracția din unele sectoare cu consum intensiv de energie, cum ar fi chimicale, minerit și metalurgie. Importurile au crescut mai mult decât exporturile și deficitul de cont curent s-a lărgit la 9,3% din PIB.
Se preconizează că creșterea economică va fi rezilientă, dar mai lentă. Datorită încetinirii economice din zona euro, inflației ridicate continue și condițiilor stricte de finanțare, se estimează că PIB-ul real va crește în jur de 3-3,5% în 2023 și 2024. Activitatea economică va fi susținută de investiții finanțate prin fonduri UE, inclusiv prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). Exporturile urmează să crească într-un ritm mai lent din cauza activității reduse a principalilor parteneri comerciali ai României, menținând astfel diferența față de importuri și alimentând deficitele comerciale și de cont curent.
Inflația a atins un vârf, dar rămâne ridicată. Rata anuală a inflației a fost în medie de 12% în 2022. Prețurile la energie și alimente au contribuit cel mai mult, datorită ponderii lor mari în coșul de bunuri de consum. În 2023, nivelurile prețurilor sunt așteptate să crească într-un ritm mai lent, de 9,7%, deoarece prețurile la energie au scăzut și sunt plafonate până în 2025. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste s-au extins, afectând salariile și componentele de bază ale IAPC, cum ar fi serviciile și bunurile industriale neenergetice, astfel încât o inversare a tendinței inflaționiste, apropiată de nivelurile țintă ale băncii centrale a României, va dura mai mult.
Deficitul fiscal a scăzut la 6,2% din PIB în 2022. Reducerea deficitului în ultimii doi ani a reflectat o creștere foarte rapidă a veniturilor guvernamentale, impulsionată de activitatea puternică și inflația ridicată. Pachetele de sprijin fiscal au ajutat la protejarea economiei împotriva consecințelor pandemiei și șocului energetic.
În general, aceste măsuri au fost necesare, dar ar fi putut fi mai bine direcționate. Se preconizează că deficitul va scădea în continuare în 2023-2024. Cu toate acestea, scăderea sub 3% din PIB până în 2024, în conformitate cu procedura de deficit excesiv în curs, va fi provocatoare fără măsuri corective suplimentare. În prezent, România are al doilea cel mai mare spread al randamentului obligațiunilor din UE și datoria sa este la nivelul de investiție.
Informații care influențează dinamica din Regiunea Nord-Est
Regiunea Nord-Est acopera zona de nord-est a tarii si este o parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, fiind compusa din sase judete: Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vaslui.
Regiunea Nord-Est face parte, alaturi de regiunea Sud-Est, din Macroregiunea 2 a Romaniei, iar suprafata regiunii este de 3.684.983 hectare (36.850 km²), reprezentand aproximativ 15,46% din suprafata Romaniei), cele mai intinse judete fiind Suceava, cu o suprafata de 8.553 km² si Bacau cu 6.621 km².
Regiunea Nord-Est a României se distinge prin numărul său mare de locuitori, dar și prin nivelul semnificativ al emigrației, o tendință care contribuie la scăderea populației rezidente și care ar putea influența cererea de forță de muncă, potrivit observațiilor CNSP.
De asemenea, distribuția inegală a populației active, cu o pondere ridicată în sectorul agricol și redusă în industrie, reflectă dezechilibrele istorice care au generat diferențe semnificative față de alte regiuni.
În plus, infrastructura rutieră și feroviară învechită, în special în ceea ce privește drumurile județene și comunale și rețelele feroviare neelectrificate, limitează viteza și eficiența transportului de mărfuri și pasageri, reprezentând în același timp obstacole pentru potențialii investitori.
Din punct de vedere geografic, regiunea se învecinează la nord cu Ucraina (oblastul/regiunea Cernăuți) pe o lungime de 184,2 km, la sud cu județele Galați și Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Republica Moldova (regiunile Nord, Centru și Sud) pe o lungime de 562,3 km și la vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna (Regiunea Centru).
Un aspect crucial al amplasamentului geografic al Regiunii Nord-Est este faptul că aceasta se află la frontiera estică a Uniunii Europene, având implicații semnificative în ceea ce privește securitatea punctelor de trecere a frontierei. Regiunea are o frontieră de 184,2 km cu Ucraina (terestră și fluvială) și de 562,3 km cu Republica Moldova (în întregime fluvială, formată de râul Prut).
Există un singur punct de trecere rutieră către Ucraina, la Siret (SV), și unul feroviar la Vicsani (SV). Înspre Republica Moldova, există patru puncte de trecere rutiere: Rădăuți-Prut (BT), Stanca (BT), Sculeni (IS) și Albița (VS), și două feroviare – Ungheni (IS) și Fălciu (VS), ultimul fiind momentan neoperational.
În ceea ce privește relațiile transfrontaliere, județele Suceava și Botoșani fac parte din Euroregiunea Carpatică, care include unități administrative din Polonia, Slovacia, Ungaria, Ucraina și România. Aceste două județe se învecinează la nord cu oblastul Cernăuți din Ucraina. Alte județe din România incluse în această euroregiune sunt Bihor, Sălaj, Satu Mare, Maramureș și Harghita. De asemenea, județele Suceava și Botoșani fac parte și din Euroregiunea Prutul de Sus, împreună cu 7 raioane și municipiul Bălți din Republica Moldova, oblastul Cernăuți și Ivano-Frankivsk din Ucraina. Județele Iași și Vaslui fac parte din Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, împreună cu 21 de raioane din Republica Moldova.
Există un Program Operațional Comun între Regiunea Nord-Est, Republica Moldova și Ucraina, care, deși întâmpină unele dificultăți, nu împiedică colaborarea economică, socială, educațională sau în alte domenii între regiune și țările vecine.
Vecinătatea cu țările non-UE, Ucraina și Republica Moldova, constituie un obstacol în dezvoltarea unor axe de transport coerente la nivel european, având repercusiuni negative pentru Regiunea Nord-Est.
Analiza economică a Regiunii Nord-Est prin prisma populației active
La nivel regional, majoritatea populației active sunt angajate în sectorul serviciilor (49,6%) și agricultură (31,1%), în timp ce industria reprezintă doar 19,4% din forța de muncă.
În agricultură, proporția populației active este semnificativ mai mare decât media națională, cu 32,8% peste aceasta. Acest lucru este un punct slab important, deoarece majoritatea celor angajați în acest domeniu sunt lucrători pe cont propriu, lucrători familiați sau producători agricoli care cultivă pentru consumul propriu sau pentru vânzare, cu o implicare redusă a salariaților.
În industrie, procentul de angajați (19,4%) este inferior mediei naționale (23,2%), iar majoritatea acestora (88,5%) lucrează în industria prelucrătoare.
Situația în sectorul serviciilor este similară cu cea din industrie, unde procentul populației active (49,6%) este sub media națională (55,9%), cu majoritatea lucrând în comerț (26,8% din totalul angajaților din servicii) și construcții (15,1%). Învățământul și sănătatea sunt singurele sectoare ale serviciilor unde ponderea populației active este mai mare decât media națională.
Când vine vorba de distribuția populației active pe județe, se constată că cele mai mari proporții se înregistrează în județele Iași (25,3%), Suceava (19,4%) și Bacău (17,6%), în timp ce cele mai mici sunt în județele Vaslui (10,8%) și Botoșani (11,6%).
Analizând activitățile economiei naționale în raport cu profilul economic al fiecărui județ, se observă diferențe față de valorile regionale. De exemplu, ponderea populației active în agricultură este mai mare decât media regională (31,1%) în județele Botoșani (41,2%), Vaslui (40,1%), Suceava (34,3%) și Neamț (34,1%), și mai mică în județele Bacău (23,9%) și Iași (23,1%).
În industrie, doar în județele Bacău și Neamț ponderea populației active este mai mare decât media regională. Cele mai mici valori se înregistrează în județele Iași și Botoșani. În toate județele regiunii, industria prelucrătoare deține cea mai mare cotă din populația activă în industrie (peste 86,6%), dar niciun județ nu înregistrează o valoare mai mare decât media națională.
În concluzie, în ultimii șase ani au avut loc schimbări în distribuția populației active pe sectoarele economiei. Procentul populației active în agricultură a scăzut cu aproximativ 10,4 puncte procentuale, iar segmentul de populație eliberat s-a redistribuit în industrie și servicii, care au înregistrat creșteri cu 2,9, respectiv 7,6 puncte procentuale.
Statisticile oficiale ne prezintă
