National
Bugetul României pentru 2026: deficit în scădere, investiții de 20 de miliarde de euro și miză pe fondurile europene
Bugetul de stat pentru anul 2026 va fi construit pe un deficit bugetar care ar urma să coboare spre pragul de 6% din Produsul Intern Brut, pe fondul unei creșteri economice estimate la aproximativ 1% și al unui PIB prognozat la circa 2.045 de miliarde de lei
Coordonatele au fost prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a subliniat că ajustarea fiscală pentru anul viitor pornește de pe o bază mai solidă decât se anticipa inițial.
Execuția din 2025 consolidează credibilitatea fiscală
Potrivit datelor preliminare, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar cash de 7,7% din PIB, semnificativ sub ținta de 8,4% stabilită la ultima rectificare bugetară. Diferența favorabilă este pusă, în principal, pe seama renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și a unor economii realizate la nivelul ministerelor, a costurilor mai reduse cu dobânzile și a unor venituri bugetare suplimentare generate de evoluția economiei.
Această performanță, considerată peste așteptări de către Ministerul Finanțelor, este văzută drept un element-cheie care face mai credibil efortul de consolidare fiscală programat pentru 2026.
Deficit „spre 6%”, în coordonatele agreate cu Comisia Europeană
Ministrul Finanțelor a precizat că ținta finală de deficit pentru 2026 va fi stabilită după încheierea discuțiilor cu ordonatorii principali de credite și cu reprezentanții Comisiei Europene, însă se va încadra în parametrii anunțați anterior. Proiecția de creștere economică rămâne una prudentă, de aproximativ 1%, în contextul unui mediu economic european marcat de incertitudini.
În același timp, autoritățile dau asigurări că bugetul nu va include majorări ale TVA, nici pentru sectorul ospitalității, nici pentru alte domenii, și nu va lua în calcul eventuale modificări ale pensiilor magistraților.
Bugetul relansării: 20 de miliarde de euro pentru investiții
Executivul își propune ca bugetul pentru 2026 să fie unul orientat către relansare economică și investiții, cu un accent major pe fondurile europene. În acest sens, sunt proiectate cheltuieli de peste 10 miliarde de euro prin PNRR, mai exact 10,7 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 52 de miliarde de lei. Din această sumă, 7,2 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 3,5 miliarde de euro împrumuturi.
La acestea se adaugă aproximativ 5 miliarde de euro destinate fondurilor de coeziune gestionate de ministere, precum și alte 5 miliarde de euro alocate agriculturii din fonduri europene. În total, Guvernul mizează pe un volum de circa 20 de miliarde de euro pentru susținerea relansării economice în 2026.
Renegocierea PNRR, principalul motor al ajustării bugetare
Potrivit ministrului Finanțelor, cea mai mare parte a economiei realizate în 2025 față de ținta de deficit provine din restructurarea PNRR, care a permis mutarea unor proiecte către finanțări din fonduri europene și combinarea mai eficientă a granturilor cu împrumuturile. În total, aceste ajustări au vizat proiecte derulate de zece ministere și au avut un impact semnificativ asupra execuției bugetare de final de an.
Bugetele locale, în centrul negocierilor din Coaliție
Un alt subiect sensibil îl reprezintă finanțarea autorităților locale. În acest context, în cadrul ședinței Coaliției de guvernare a fost decisă constituirea unui grup de lucru care reunește reprezentanți ai partidelor politice și primari din toate formațiunile. Scopul acestui demers este stabilirea unor formule de echilibrare a bugetelor locale, astfel încât acestea să nu fie afectate negativ în 2026.
Ministerul Finanțelor participă direct la aceste discuții, iar autoritățile își propun să ajungă cât mai rapid la o formulă agreată de toate părțile implicate, inclusiv în dialog cu instituțiile europene.
Reduceri de cheltuieli diferențiate la nivelul ministerelor
În ceea ce privește economiile estimate la aproximativ 10% din cheltuielile ministerelor, Alexandru Nazare a precizat că acestea nu vor fi aplicate uniform. Fiecare ordonator principal de credite va fi analizat individual, ținând cont de reducerile deja operate și de tipurile de cheltuieli care pot fi ajustate fără a afecta funcționarea instituțiilor sau derularea investițiilor.
O formulă comună pentru aplicarea acestor reduceri este în prezent discutată împreună cu Ministerul Dezvoltării, urmând ca decizia finală să fie agreată în cadrul unei viitoare ședințe a Coaliției.
The post Bugetul României pentru 2026: deficit în scădere, investiții de 20 d…
