Carmen Grădeanu, președinte Asociația Compania FaPt – Fabrica de Artă și Producție Teatrală în dialog cu BunaDimineataIasi

Carmen Gradeanu, președintele Asociației Compania FaPt – Fabrica de Artă și Producție Teatrală și-a legat numele de proiectul de reabilitare şi reconversie a Băii Turceşti în Centru Internaţional de Artă Contemporană.

Este o inițiativă lăudabilă pentru care doamna Carmen Grădeanu merită într-adevăr toată aprecierea.

Doamna Carmen Gradeanu a tras un serios semnal de alarmă referitor la migrația resursei creative ieșene către București sau către alte orașe ale țării. Este un fenomen îngrijorător care ar trebui să fie tratat cu maximă seriozitate de către municipalitatea ieșeană. 

Migrația resursei creative ieșene către București sau către alte orașe ale țării, cauzată de lipsa oportunităților de carieră, rămâne în continuare o problemă fierbinte, și sper să înceapă să-și găsească o rezolvare în anul care tocmai a început.

Detalii despre acest proiect și activitățile desfășurate în spațiul acestui Centru de Artă Contemporană puteți afla din interviul pe care doamna Grădeanu a avut amabilitatea să-l ofere publicației noastre și pentru care îi mulțumim pe această cale.

1.  Care este impresia Dvs despre anul ce-l lăsăm în urmă?

Privind retrospectiv, la cât și cum au evoluat lucrurile, pentru sectorul cultural independent, din care face parte și organizația pe care o conduc, anul 2016 a însemnat un pas important către normalitate.

Aș pune însă un accent pe proiectele care au componentă internațională, pe care le consider esențiale, deoarece scot artiștii și publicul ieșean dintr-o zonă de confort și contribuie la conectarea scenei culturale ieșene cu cea europeană și internațională.

Un progres vizibil, și de fapt cel mai important, este deschiderea administrației locale către consultarea cu societatea civilă, respectiv cu ong-urile din zona culturii independente.

Prețul ignorării, a lipsei de comunicare, de viziune și de înțelegere a potențialului acestui sector, s-a plătit în 2015, odată cu eșecul candidaturii orașului Iași la titlul de Capitală Europeană a Culturii.

2016 a venit însă cu o surpriză plăcută, și anume înțelegerea faptului că politicile publice de dezvoltare culturală locală nu pot avea un impact durabil decât în măsura în care creatorii de conținut cultural (artiști, ong-uri culturale, centre culturale și instituții de cultură), pe care acestea îi vizează, participă direct la formularea lor.

Astfel, pentru prima oară, s-au stabilit câteva mecanisme de participare și consultare asupra unor probleme majore cu care se confruntă sectorul cultural independent, care au avut drept rezultat:

• elaborarea unui nou Regulament de alocare a fondurilor nerambursabile; majorarea fondurilor destinate proiectelor culturale;
• introducerea celor două sesiuni de finanțare și, ceea ce este cel mai important, transparentizarea procesul de selecție a proiectelor prin constituirea unei comisii formată din evaluatori independenți, oameni de cultură, a căror decizii sunt luate în concordanță cu criteriile mediului cultural-artistic.

Tot în 2016 a demarat una dintre cele mai importante etape de definire a unui nou profil al Iaşului cultural pentru anii următori.

Proiectul de reabilitare şi reconversie a Băii Turceşti în Centru Internaţional de Artă Contemporană, care constituie unul dintre pilonii centrali ai unei viziuni europene de dezvoltare a viitorului cultural al orașului.

Proiectul a fost aprobat de Consiliul Local și depus spre finanțare, în luna noiembrie, pe Prioritatea de Investiții 5.1, POR 2014-2020.

Cam astea ar fi cele mai importante rezultate ale unui an, în care s-au coagulat în sfârșit energiile pozitive, și sper ca ele să genereze cât mai multe efecte pe termen lung.

2. Ce planuri personale și previziuni aveți pentru anul 2017?

Nu mi-am structurat deocamdată un plan, dar interesul meu se îndreaptă în continuare către proiectele de dezvoltare profesională a artiștilor, de încurajare a colaborării internaționale și de atragere și formare de noi publicuri.

Aș pune însă un accent pe proiectele care au componentă internațională, pe care le consider esențiale, deoarece scot artiștii și publicul ieșean dintr-o zonă de confort și contribuie la conectarea scenei culturale ieșene cu cea europeană și internațională.

În ce privește anul 2017, am o expectativă optimistă. Mă aștept să fie un an plin de evenimente culturale incitante.

3. Care au fost proiectele Dvs cele mai importante în anul 2016?

Deși e o inițiativă de grup, respectiv a Grupului de Inițiativă al Sectorului Cultural Independent Iași, proiectul de reabilitare şi reconversie a Băii Turceşti în Centru Internaţional de Artă Contemporană, îl consider cel mai important.

Apoi este “UnderAct – Program de rezidențe artistice”, unde l-am avut ca invitat pe Klaus Obermaier, unul dintre cei mai renumiți artiști intermedia din lume și “JazzEast Series”.

Un proiect care aduce pe scena ieșeană cei mai bine cotați artiști ai momentului din topurile internaționale și naționale de jazz care, în anul 2016, i-a avut invitați pe Ilhan Ersahin, unul dintre cei mai importanți saxofoniști de pe scena internațională de jazz, Tingvall Trio, unul dintre trio-urile de excepție din jazz-ul european, alături de Sebastian Spanache Trio și Arcuș Trio, două trupe considerate drept o revelație în jazz-ul contemporan românesc.

4. Cum vedeți evoluția Iașului în 2017. Ce schimbări vă doriți pentru orașul Dvs?

Dacă în 2016, din perspectiva dezvoltării culturale, s-a produs o corecție a unor probleme majore mai vechi, în anul 2017 este nevoie de un cadru mai stabil și de niște direcții de acțiune mai clar definite, prin care acele energii, deja coagulate, să se dezvolte. Spunând asta, mă refer în mod special la o strategie de dezvoltare pe termen lung, prin care Iașul să-şi reinventeze imaginea.

Observ că există de ceva timp o presiune la adresa administrației locale, din punctul meu de vedere slab justificată, de a se implica în producerea unui festival după modelul Untold, dându-se frecvent exemplul Clujului, sau a altor orașe care aplică o rețetă festivalieră.

Dacă analizăm ce se întâmplă astăzi în oraşele europene, sau în oraşele din România care s-au dezvoltat cultural în ultimii ani, vom vedea că atractivitatea lor nu constă în capacitatea de a fi festive, ci în vitalitatea şi efervescenţa culturală care este asigurată pe tot parcursul anului prin producerea culturii continue.

De asemenea, dacă privim cultura ca factor important de dezvoltare economică, este cunoscut faptul că astăzi, investitorii, pe lângă anumite facilităţi de care ar putea beneficia, sunt interesaţi în primul rând de starea de sănătate a unui oraş, reflectată în dinamismul evenimentelor culturale şi gradul de participare al publicului.

Un oraş apatic, care se trezeşte din letargie câteva zile pe perioada unui festival şi al cărui public nu este dispus să plătească un bilet, nu indică o calitate a vieţii atrăgătoare pentru investitori.

De aceea cred că schimbarea care ar trebui să se producă și care va acoperi un deficit al Iașului, ține de dezvoltarea infrastructurii culturale și de orientarea investiţiilor în crearea unei scene puternice de cultură alternativă, care să poată asigura în primul rând producerea culturii continue, dar şi realizarea unor evenimente de tip festival.

Migrația resursei creative ieșene către București sau către alte orașe ale țării, cauzată de lipsa oportunităților de carieră, rămâne în continuare o problemă fierbinte, și sper să înceapă să-și găsească o rezolvare în anul care tocmai a început.

5. Mesaj pentru ieșeni la început de an.

Le doresc ieșenilor un an plin de momente fericite, inspirație în viața personală și profesională, să creadă în frumos, să aibă atitudine, inițiativă și curaj în exprimarea opiniilor.