National
Comisia Europeană menține România sub monitorizare pentru dezechilibre macroeconomice excesive. Bruxelles-ul cere reforme fiscale, administrative și sociale accelerate
România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, în pofida unor progrese limitate în reducerea vulnerabilităților fiscale și externe, arată concluziile publicate de Comisia Europeană în cadrul Pachetului de Primăvară al Semestrului European 2026
Executivul european atrage atenția că deficitele bugetare și de cont curent rămân la niveluri ridicate, iar competitivitatea economiei românești continuă să fie afectată de creșterea costurilor.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul confirmă suspendarea procedurii privind deficitul excesiv, după ce a constatat existența unor măsuri considerate eficiente pentru corectarea dezechilibrelor și pentru revenirea graduală la disciplina fiscală.
Bruxelles-ul cere continuarea consolidării fiscale
Evaluarea Comisiei Europene vine într-un context internațional marcat de incertitudini geopolitice, presiuni inflaționiste și necesitatea consolidării securității economice și energetice a Uniunii Europene.
În cazul României, recomandările sunt clare și vizează în principal reducerea deficitului bugetar, creșterea veniturilor fiscale și accelerarea reformelor structurale asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Comisia solicită autorităților române să respecte plafonul de creștere a cheltuielilor publice și să continue măsurile de consolidare fiscală pentru a elimina situația de deficit excesiv. În paralel, executivul european recomandă o mai bună gestionare a investițiilor publice și întărirea procedurilor bugetare, astfel încât utilizarea resurselor financiare să devină mai eficientă și mai predictibilă.
Un accent deosebit este pus pe creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, în special prin reducerea decalajelor de încasare la TVA și la impozitul pe profit, domenii în care România continuă să înregistreze unele dintre cele mai slabe performanțe din Uniunea Europeană.
Reforma pensiilor și a salarizării publice, printre prioritățile Bruxelles-ului
Printre cele mai importante recomandări formulate de Comisia Europeană se află continuarea reformei sistemului de pensii și implementarea integrală a modificărilor privind pensiile speciale.
Instituția europeană consideră că sustenabilitatea finanțelor publice depinde în mod direct de capacitatea statului de a controla cheltuielile sociale pe termen lung și de a asigura un sistem echitabil de distribuire a resurselor.
De asemenea, Comisia solicită adoptarea și aplicarea unei reforme a salarizării în sectorul public, care să reducă inechitățile dintre diferitele categorii profesionale și să contribuie la o administrare mai eficientă a cheltuielilor cu personalul.
Potrivit evaluării europene, aceste reforme sunt esențiale pentru stabilitatea financiară a României și pentru crearea unui cadru bugetar predictibil în următorii ani.
Investiții în infrastructură, energie și digitalizare
Pe lângă ajustările fiscale, Comisia Europeană recomandă României accelerarea investițiilor strategice care pot susține competitivitatea economică și dezvoltarea regională.
Raportul evidențiază necesitatea continuării investițiilor în infrastructura de transport, digitalizarea serviciilor publice, cercetare și inovare, precum și dezvoltarea capacităților energetice.
În sectorul energetic, Bruxelles-ul solicită accelerarea integrării surselor regenerabile, extinderea capacităților rețelelor electrice și creșterea interconectărilor transfrontaliere, pentru consolidarea securității energetice și reducerea dependenței de combustibilii fosili importați.
Totodată, Comisia încurajează investițiile private și publice în cercetare-dezvoltare, considerând că România trebuie să își îmbunătățească performanțele în domeniul inovării pentru a recupera decalajele față de economiile occidentale.
Probleme persistente pe piața muncii și în zona socială
Documentul european evidențiază și o serie de provocări sociale care continuă să afecteze dezvoltarea economică a României.
Printre acestea se numără participarea redusă pe piața muncii a unor categorii vulnerabile, deficitul de competențe profesionale și nivelul ridicat al riscului de sărăcie și excluziune socială.
Comisia recomandă extinderea accesului la educația timpurie, îmbunătățirea programelor de formare profesională și adoptarea unor măsuri care să faciliteze integrarea pe piața muncii a persoanelor aflate în afara circuitului economic.
În același timp, Bruxelles-ul cere consolidarea sistemului de protecție socială, cu menținerea unui echilibru între sprijinirea grupurilor vulnerabile și sustenabilitatea finanțelor publice.
Competitivitatea economiei românești rămâne sub presiune
Deși anumite vulnerabilități s-au redus în ultima perioadă, Comisia Europeană avertizează că România continuă să înregistreze dezechilibre macroeconomice excesive.
„Vulnerabilitățile legate de deficitele bugetare și de cont curent s-au diminuat recent într-o oarecare măsură, dar rămân foarte semnificative, în timp ce competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, deși mai puțin decât înainte”, se arată în concluziile evaluării.
Această situație reflectă dificultățile economiei românești de a menține un ritm ridicat de creștere fără acumularea unor dezechilibre financiare și comerciale importante.
Oportunități noi prin flexibilitatea bugetară europeană
Un element nou introdus de Comisia Europeană vizează posibilitatea acordării unei flexibilități bugetare suplimentare pentru statele membre care investesc în securitate energetică și reducerea dependenței de combustibilii fosili.
În perioada 2026-2028, statele vor putea utiliza o parte din spațiul fiscal permis de clauza derogatorie națională pentru finanțarea proiectelor care contribuie la creșterea rezilienței energetice europene.
Pentru aceste investiții, Comisia stabilește un plafon anual de 0,3% din PIB și un plafon cumulat de 0,6% din PIB pentru perioada menționată, fără a afecta însă regulile privind sustenabilitatea finanțelor publice.
Semestrul European rămâne principalul mecanism de coordonare economică al UE
Concluziile privind România fac parte din ciclul anual al Semestrului European, mecanismul prin care Uniunea Europeană coordonează politicile economice și bugetare ale statelor membre.
Prin intermediul acestui proces, Comisia Europeană monitorizează evoluțiile economice, formulează recomandări și urmărește implementarea reformelor necesare pentru menținerea stabilității macroeconomice și a competitivității la nivelul întregii Uniuni.
Pentru România, mesajul transmis de Bruxelles este unul clar: reducerea deficitului bugetar, modernizarea administrației publice, creșterea eficienței colectării fiscale și accelerarea reformelor structurale reprezintă condiții esențiale pentru consolidarea economiei și pentru valorificarea oportunităților de dezvoltare oferite de fondurile europene în următorii ani.
The post Comisia Europeană menține România sub monitorizare pentru dezechilibre macroeconomice excesive. Bruxelles-ul cere reforme fiscale, administrative și sociale accelerate appeared first on MOLDOVA INVEST….
