Suceava
Consiliul Județean Suceava caută soluții pentru salvarea Casei de Cultură a Sindicatelor. Gheorghe Șoldan: „Principala barieră în calea modernizării este, în prezent, natura juridică a proprietății”
autor

Starea avansată de degradare a Casei de Cultură a Sindicatelor din municipiul Suceava readuce în prim-plan un subiect ignorat timp de ani de zile: incapacitatea actualului model de administrare de a susține funcționarea și modernizarea unor infrastructuri culturale esențiale pentru comunitate
Cu sala de spectacole închisă, investiții inexistente și perspective incerte, clădirea – considerată un simbol urban – riscă să fie exclusă definitiv din circuitul cultural și economic al județului.
În acest context, o inițiativă legislativă promovată de Ministerul Muncii ar putea reprezenta un punct de cotitură. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, a anunțat, în ședința de miercuri a CJ, că proiectul de lege aflat în pregătire va permite administrațiilor locale să preia casele de cultură aflate în proprietatea sindicatelor, cu scopul explicit de a le reabilita, moderniza și reda comunității.
Un model de administrare epuizat financiar și funcțional
Potrivit președintelui CJ Suceava, forma actuală de administrare a Casei de Cultură a Sindicatelor s-a dovedit ineficientă, în ciuda veniturilor obținute de-a lungul timpului din chirii, spații comerciale și evenimente. Lipsa investițiilor majore în siguranță, reparații și modernizare a condus la închiderea sălii de spectacole, ca urmare a deficiențelor constatate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență.
„În municipiul Suceava avem această casă de cultură de care, din păcate, și-au bătut joc. Unele persoane au fost interesate doar să încaseze chirii și nu au făcut nicio investiție”, a declarat Gheorghe Șoldan în plenul Consiliului Județean, subliniind caracterul structural al problemei.
Din perspectivă economică, situația reflectă un dezechilibru clasic: active imobiliare valoroase, gestionate fără un plan investițional, care generează venituri pe termen scurt, dar se depreciază accelerat și devin, în final, nefuncționale.
Inițiativa legislativă: transferul către autoritățile locale
Președintele CJ Suceava a precizat că, în ultimele luni, au avut loc discuții directe la nivelul Ministerului Muncii, inclusiv cu ministrul Florin Manole, precum și cu lideri parlamentari, pentru a construi un cadru legal care să permită preluarea acestor imobile de către administrațiile publice locale.
„Ministerul Muncii promovează un proiect de lege prin care autoritățile locale vor putea prelua aceste case de cultură ale sindicatelor, pentru a putea fi renovate și repuse în circuit pentru cetățeni”, a declarat Gheorghe Șoldan.
La Suceava, situația este complicată și de structura de proprietate, clădirea fiind administrată sau deținută de aproximativ cinci sindicate și confederații, fapt care a blocat, până acum, orice decizie coerentă privind investițiile majore.
Blocaj financiar: investiții obligatorii fără resurse
Dincolo de cadrul legislativ, problema imediată rămâne una financiară. Deși administratorii Casei de Cultură au achitat amenda aplicată de ISU Suceava, aceștia nu dispun de suma necesară – estimată la aproximativ 150.000 de lei – pentru realizarea lucrărilor obligatorii de reparații și conformare, condiție esențială pentru redeschiderea sălii de spectacole.
Situația este cu atât mai paradoxală cu cât activități comerciale din incinta clădirii, inclusiv clubul de la subsol, continuă să funcționeze, fapt semnalat în ședința CJ de consilierul județean liberal Tudor Plăcintă și care accentuează percepția unui management orientat exclusiv spre venituri punctuale, nu spre interesul public.
Posibile soluții: parteneriate și finanțare guvernamentală
Referindu-se strict la cazul Sucevei, președintele CJ a menționat că au existat discuții cu Primăria municipiului privind un posibil parteneriat instituțional pentru reabilitarea clădirii, dar și despre identificarea unor surse de finanțare guvernamentală. Printre opțiunile analizate se numără programul de reducere a riscului seismic derulat de Ministerul Dezvoltării, care ar putea acoperi o parte semnificativă a costurilor de consolidare și modernizare.
Din punct de vedere economic, transferul clădirii către administrația locală ar permite accesarea fondurilor publice, europene sau guvernamentale, inaccesibile în prezent actualilor administratori, dar și integrarea Casei de Cultură într-o strategie coerentă de dezvoltare culturală și urbană.
Miza: salvarea unui activ public strategic
Cazul Casei de Cultură a Sindicatelor din Suceava depășește dimensiunea unui simplu litigiu administrativ. Este vorba despre salvarea unui activ public strategic, cu impact cultural, social și economic, într-un oraș care duce lipsă de infrastructură modernă pentru evenimente de anvergură.
Inițiativa legislativă anunțată de Ministerul Muncii ar putea deschide drumul către o nouă etapă: una în care administrațiile locale își asumă re…




























