National
Construcția bugetului de stat 2026: prudență fiscală, presiuni bugetare și măsuri de relansare economică
Elaborarea bugetului de stat pentru 2026 se desfășoară într-un climat tensionat la nivel guvernamental, marcat de negocieri dificile și nemulțumiri privind repartizarea fondurilor publice. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține însă că obiectivul central rămâne construirea unui buget realist, fundamentat pe estimări prudente ale veniturilor și pe o evaluare corectă a cheltuielilor publice.
Discuții intense în Guvern pe alocarea resurselor
Potrivit ministrului Finanțelor, procesul de construire a bugetului este unul complex, în care presiunile politice și instituționale sunt inevitabile. Nazare a explicat că actualele discuții vizează tocmai corectarea unei practici recurente din anii anteriori: supraestimarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor.
„Bugetul corect este cel mai greu de realizat”, a transmis ministrul, subliniind că miza este stabilitatea fiscală și credibilitatea finanțelor publice. În acest context, calendarul de adoptare a Legii bugetului ar urma să fie aprobat în Guvern la jumătatea lunii februarie.
Alexandru Nazare a reiterat, totodată, că nu sunt avute în vedere majorări ale TVA și nici modificări ale cotei aplicate industriei ospitalității, un semnal de continuitate fiscală pentru mediul de afaceri.
Perspective economice prudente și inflație în scădere
Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor mizează pe o creștere economică moderată, estimată precaut la aproximativ 1%. Această prognoză ia în calcul un volum semnificativ de fonduri europene care urmează să intre în economie, în valoare de aproape 20 de miliarde de euro, provenite din PNRR, politica de coeziune și subvențiile pentru agricultură.
Ministrul Finanțelor anticipează că efectele acestor fonduri se vor reflecta gradual în economie, pe parcursul anului. În ceea ce privește inflația, Nazare estimează o ameliorare vizibilă în a doua jumătate a anului, cu primele semne clare de scădere începând din trimestrul al treilea. Spre finalul anului, rata inflației ar urma să se apropie de nivelul de referință, în jurul valorii de 4%.
Datoria publică, o provocare structurală
Deși situația financiară generală este apreciată ca fiind mai bună comparativ cu anul anterior, ministrul avertizează că nivelul ridicat al datoriei publice rămâne o problemă majoră pentru orice guvern viitor. Gestionarea acesteia va necesita un mix de politici care să vizeze reducerea cheltuielilor fixe, creșterea veniturilor bugetare și stimularea economiei reale.
În acest context, aderarea României la OCDE este văzută ca un potențial catalizator pentru reducerea costurilor de finanțare și atragerea de investiții suplimentare, prin creșterea încrederii investitorilor internaționali.
Pachet de relansare economică: focus pe sectoare strategice și IMM-uri
Ministerul Finanțelor pregătește un pachet amplu de măsuri destinat relansării economice, structurat pe două direcții principale. Prima vizează diversificarea schemelor de sprijin pentru companii, cu prioritate pentru sectoarele strategice în care România înregistrează dezechilibre comerciale. Printre domeniile vizate se numără resursele minerale, inteligența artificială, cercetarea-dezvoltarea și industria de apărare.
Obiectivul este crearea unui set flexibil de instrumente capabile să atragă investiții majore, într-un context regional extrem de competitiv, în care statele vecine oferă pachete atractive de facilități.
A doua componentă a pachetului se concentrează asupra întreprinderilor mici și mijlocii, prin măsuri de simplificare fiscală și administrativă. Printre soluțiile analizate se numără reducerea poverii fiscale pentru microîntreprinderi, posibilitatea revenirii la acest statut în cazul scăderii cifrei de afaceri sub pragul de 100.000 de euro, precum și acordarea de bonificații sau flexibilizarea termenelor privind angajările.
Consultare politică extinsă
Alexandru Nazare a precizat că pachetul de relansare economică este elaborat în colaborare cu specialiști din toate partidele politice, într-un demers care urmărește construirea unui consens minim asupra direcțiilor strategice ale economiei românești.
Într-un context marcat de constrângeri bugetare și presiuni macroeconomice, mesajul transmis de Ministerul Finanțelor este unul de prudență, dar și de deschidere către reforme structurale menite să susțină creșterea economică pe termen mediu.
