National
Criza hidrologică testează reziliența sistemului energetic: România riscă suspendarea temporară a producției nucleare de la Cernavodă
România se confruntă cu unul dintre cele mai dificile momente pentru securitatea energetică din ultimele decenii, după ce scăderea fără precedent a debitului Dunării amenință funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă
În cazul în care prognozele hidrologice se confirmă, ambele reactoare ale centralei ar putea fi indisponibile simultan, ceea ce ar însemna pierderea a aproximativ 1.300 MW de producție constantă și aproximativ 20% din energia electrică produsă în mod obișnuit în România.
Situația readuce în prim-plan vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața fenomenelor climatice extreme și deschide o nouă dezbatere privind ritmul tranziției energetice și menținerea în exploatare a capacităților pe bază de cărbune.
Debitul Dunării pune în pericol funcționarea centralei
Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, a declarat, în urma unei vizite la Cernavodă, că măsurile de urgență adoptate pe Dunăre au reușit doar să amâne oprirea Unității 2 cu aproximativ o săptămână.
Potrivit acestuia, fără intervențiile efectuate pentru redirecționarea unei părți din debitul fluviului, reactorul ar fi fost deja scos din funcțiune. Dacă nivelul Dunării va continua însă să scadă conform prognozelor actuale, Unitatea 2 ar urma să fie oprită în cursul săptămânii viitoare, iar repornirea este estimată abia în prima parte a lunii septembrie.
În același timp, Unitatea 1 este deja indisponibilă, după ce a fost oprită preventiv la sfârșitul lunii iulie, deși tocmai revenise în exploatare în urma reviziei tehnice programate.
Deficit energetic de aproximativ 1.300 MW
Oprirea simultană a celor două reactoare ar elimina din Sistemul Energetic Național o capacitate de producție de aproximativ 1.300-1.400 MW, energie produsă în bandă, independent de condițiile meteorologice.
În condiții normale, fiecare reactor furnizează între 650 și 700 MW, iar centrala de la Cernavodă asigură aproximativ o cincime din producția națională de electricitate.
Din perspectiva funcționării sistemului energetic, energia nucleară reprezintă una dintre cele mai stabile surse de producție, iar înlocuirea rapidă a acesteia este dificilă, mai ales într-o perioadă caracterizată prin temperaturi ridicate și consum crescut.
Intervenții de urgență pe Dunăre
Autoritățile române încearcă să mențină nivelul apei necesar răcirii reactoarelor printr-o serie de lucrări hidrotehnice fără precedent.
După detonarea controlată a formațiunii stâncoase Pârjoaia, care a permis redirecționarea unei cantități suplimentare de apă către Dunărea Veche, autoritățile au pregătit scufundarea controlată a patru barje încărcate cu rocă pentru realizarea unui prag submers pe Brațul Bala.
Obiectivul acestor intervenții este creșterea nivelului apei în zona Cernavodă cu aproximativ 10-12 centimetri, suficient pentru prelungirea funcționării instalațiilor de răcire.
Cu toate acestea, evoluția hidrologică rămâne extrem de nefavorabilă. Debitul Dunării la intrarea în România a coborât la aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă, aproape de minimul istoric înregistrat în 1985 și de aproape trei ori mai redus decât media multianuală specifică lunii august.
PSD cere amânarea închiderii grupurilor pe cărbune
În contextul acestei crize, PSD susține că România nu își poate permite să retragă din exploatare capacități convenționale de producție înainte ca acestea să fie înlocuite cu surse stabile.
Ștefan Radu Oprea a reiterat poziția formațiunii potrivit căreia grupurile energetice pe cărbune trebuie menținute în funcțiune până la dezvoltarea unor noi capacități care să asigure aceeași siguranță în alimentarea sistemului.
Social-democrații au depus deja în Parlament un proiect legislativ care condiționează închiderea unei capacități energetice de punerea în funcțiune a uneia echivalente și solicită renegocierea cu Comisia Europeană a calendarului privind eliminarea unor grupuri pe cărbune.
Totodată, liderii PSD propun repornirea unor grupuri energetice de la Turceni și Rovinari, care ar putea compensa o parte din deficitul rezultat în urma opririi reactoarelor nucleare.
O criză energetică regională
Problemele nu se limitează la România. Întregul bazin al Dunării resimte efectele secetei severe și ale reducerii drastice a debitelor.
În Ungaria, centrala nucleară de la Paks și-a redus semnificativ producția din cauza temperaturii și nivelului apei, autoritățile solicitând populației și mediului de afaceri reducerea voluntară a consumului de energie.
În Bulgaria, centrala de la Kozlodui funcționează în prezent la parametrii normali, însă autoritățile monitorizează permanent evoluția nivelului Dunării, avertizând că deteriorarea suplimentară a condițiilor hidrologice ar putea afecta și acolo producția.
Acest context regional reduce considerabil posibilitatea României de a acoperi eventualul deficit exclusiv prin importuri, întrucât statele vecine se confruntă cu presiuni similare asupra propriilor sisteme energetice.
Situația de la Cernavodă evidențiază una dintre cele mai importante provocări pentru politica energetică a României: adaptarea infrastructurii critice la efectele schimbărilor climatice.
Dacă până în prezent securitatea energetică era analizată în principal prin prisma resurselor disponibile și a investițiilor în noi capacități de producție, actuala criză demonstrează că disponibilitatea apei devine un factor strategic la fel de important. Centralele nucleare, hidrocentralele și transportul fluvial depind de aceeași resursă, iar perioadele prelungite de secetă pot genera efecte economice în lanț.
Pentru România, provocarea imediată este menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național într-o perioadă de consum ridicat, dar pe termen lung este necesară accelerarea investițiilor în infrastructură de adaptare climatică, în capacități flexibile de producție și în tehnologii de stocare, astfel încât vulnerabilitățile generate de fenomene hidrologice extreme să fie reduse.
Criza de la Cernavodă ar putea deveni un punct de referință în redefinirea politicilor energetice naționale, demonstrând că securitatea energetică nu mai depinde exclusiv de mixul de producție, ci și de capacitatea infrastructurii de a face față noilor realități climatice.
The post Criza hidrologică testează reziliența sistemului energetic: România riscă suspendarea temporară a producției nucleare de la Cernavodă appeared first on MOLDOVA INVEST….
