Cum afectează deprecierea leului economia și populația: Cine are cel mai mult de pierdut?

Deprecierea leului față de euro lovește întreaga economie, de la buzunarul românilor cu credite sau chirii în valută, până la bugetul de stat și companiile din sectoare-cheie. Într-un context politic instabil și cu presiuni externe crescânde, moneda națională slăbită aduce scumpiri, inflație și incertitudine pentru toți

Deprecierea leului față de euro generează efecte negative extinse, resimțite deopotrivă de populație, companii și stat. Cei mai afectați sunt românii cu credite, chirii sau abonamente în euro, dar și statul român, care trebuie să ramburseze împrumuturi externe mai costisitoare. Întrucât România importă o mare parte din produsele de consum, creșterea cursului valutar aduce inevitabil inflație și scumpiri generalizate, arată analiza Economedia.

Până recent, cursul euro/leu a fost ținut sub control de BNR, menținut sub pragul de 5 lei. Însă presiunile economice, incertitudinile politice și rezultatul alegerilor prezidențiale au destabilizat echilibrul, iar marți euro a depășit pragul simbolic de 5 lei, atingând în unele locuri 5,35 lei. Investitorii și-au pierdut încrederea în moneda națională, preferând să-și convertească economiile în euro, amplificând presiunea pe leu.

Deși BNR a intervenit pe piață, specialiștii anticipează o depreciere lentă, dar continuă. Erste consideră că leul nu va coborî sub 5,1 lei/euro pe termen scurt, în timp ce JPMorgan prevede o devalorizare posibilă până la 6 lei/euro.

Cine este afectat și cum

1. Populația generală

   • Cei care plătesc chirii, rate sau servicii în euro suportă costuri mai mari.

   • Facturile la servicii internaționale (Netflix, aplicații, telefonie) vor crește.

   • Vacanțele, studiile sau deplasările externe devin mai scumpe.

   • Puterea de cumpărare scade, iar inflația erodează veniturile.

2. Statul român

   • Rambursarea datoriilor externe devine mai costisitoare. Aproape 400 de miliarde de lei din datoria publică sunt denominate în euro.

   • Bugetul este pus sub presiune, afectând plata salariilor, pensiilor și investițiilor publice.

3. Companiile și sectoarele economice

   • Firmele cu credite în euro vor plăti mai mult și pot majora prețurile pentru a compensa.

   • Exportatorii câștigă temporar, dar sunt afectați pe termen lung, întrucât multe produse exportate sunt realizate din materii prime importate.

   • Importatorii de tehnologie, echipamente și materii prime – inclusiv în producție, agricultură, IT sau sănătate – se confruntă cu costuri crescute, reducând profitabilitatea și competitivitatea.

   • Fermierii plătesc mai mult pe semințe, îngrășăminte, utilaje, ceea ce se reflectă în prețul produselor agricole.

   • Transportatorii (rutier, feroviar, aerian) suportă cheltuieli mai mari cu combustibili, piese de schimb și vehicule – toate plătite în valută.

   • Sistemul sanitar suferă din cauza scumpirii medicamentelor, echipamentelor și materialelor sanitare importate.

   • Industria prelucrătoare este afectată prin creșterea prețului materiilor prime și subansamblelor din import, ceea ce reduce marjele de profit.

   • Sectorul energetic este lovit de costurile sporite ale investițiilor în echipamente importate pentru proiectele verzi, ceea ce poate încetini tranziția energetică.

4. Economisitorii în lei

   • Cei care pun bani deoparte pentru achiziții evaluate în euro (locuințe, mașini, echipamente) descoperă că economiile lor valorează tot mai puțin, necesitând sume mai mari pentru aceleași bunuri.

Concluzie
Deprecierea leului are implicații extinse, afectând întreaga economie. Chiar dacă unii, precum exportatorii, pot câștiga temporar, efectele de ansamblu – de la scumpiri la reducerea investițiilor – sunt negative. Situația cere măsuri prudente din partea BNR și a autorităților pentru a limita dezechilibrele macroeconomice.

…
Citește articolul integral pe Moldova Invest