National
De ce pleacă marile companii energetice din România? Ce interese are Ungaria în țara noastră?
3,4 milioane de consumatori români, clienți ai diviziei de furnizare a E.ON din România, pot ajunge prin transfer la compania de stat maghiară MVM, într-o tranzacție recentă care continuă aceeași tendință: succesiv, companii energetice globale sau regionale de anvergură își vând operațiunile din țara noastră, fiind înlocuite de entități mai mici.
Giganții Shell, Chevron și Exxon au renunțat la investițiile în România, după care italieni de la Enel și-au vândut activele, iar recent grupul E.ON, unul dintre liderii pieței europene de energie, a găsit un cumpărător pentru activitatea sa de furnizare: MVM din Ungaria.
În contrast, premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că Executivul poartă discuții cu OMV pentru noi investiții în sectorul petrochimic. „Noi vorbim despre OMV de parcă ar fi Microsoft, Apple sau EXXON. Tot grupul mare OMV valorează cât Hidroelectrica la noi”, a subliniat economistul Andrei Caramitru.
Valoarea de piață a Hidroelectrica era estimată, la începutul anului, la peste 12 miliarde de euro, iar cea a grupului OMV la aproximativ 11,9 miliarde de euro.
„Vorbește cu Chevron, vorbește cu Exxon, vorbește cu Shell, vorbește cu BASF”, a mai spus Caramitru, comentând despre ce presupune o investiție de mare anvergură în România. Doar că aceste companii pleacă, nu vin.
Cine și de ce și-a împachetat bagajele din România
Grupul britanico-olandez Shell a fost prezent pe piața din România de mulți ani, însă și-a vândut benzinăriile între 2003 și 2005 către grupul maghiar Mol și s-a retras complet în 2007 după ce a renunțat și la divizia GPL. Retragerea Shell din România nu a avut o motivație clară, potrivit Ziarului Financiar, dar este cert că trustul a preferat să investească în alte țări din regiune, cum ar fi Ungaria, Bulgaria și Grecia, unde deține rețele extinse de benzinării.
Shell nu intenționează să revină. De altfel, în discuțiile preliminare, a reiterat că nu este interesat de piața românească, au declarat surse din piață pentru HotNews.ro.
Americanii de la Chevron au dorit să exploateze zăcămintele de gaze de șist din România, având concesiuni în zona Bârladului și Dobrogei. Chevron s-a confruntat în România cu opoziție civică între 2012 și 2014, în special în zona Bârladului. În final, în 2015, Chevron a anunțat că renunță la concesiuni și părăsește România. Victor Ponta, premierul de atunci, susținea că Chevron nu a găsit zăcăminte interesante din punct de vedere economic în România.
ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii din lume, și-a vândut, în 2022, participația sa în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră către compania de stat românească Romgaz. Semnale că intenționa să părăsească România au fost date de Exxon încă din vara anului 2019.
Mediul investițional nu era favorabil unui astfel de proiect, au declarat reprezentanții companiei. În acea perioadă, aceștia solicitau insistent modificarea Legii Offshore și a OUG 114/2018, prin care erau suprataxate companiile din domeniul petrolier, însă Guvernul insista că trebuie să câștige atât investitorul, cât și statul. Investitorul a renunțat, în cele din urmă.
Grupul italian de utilități Enel, unul dintre cele mai mari din Europa, și-a vândut, în primăvara anului 2023, operațiunile din România către Public Power Corp (PPC), o companie din Grecia. Grupul Enel a declarat că vânzarea face parte dintr-un plan strategic. Astfel, o companie cu o valoare de piață de 70 miliarde de euro a vândut afacerea din România unei companii evaluate la 4,5 miliarde de euro. Grecii au preluat astfel peste 3 milioane de clienți și trei rețele de distribuție a energiei.
Grupul ceh CEZ a vândut, în 2020, divizia de furnizare către fonduri de investiții conduse de Macquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA). Aceste fonduri au vândut ulterior afacerea către Premier Energy, o firmă din România controlată de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, care deține numeroase afaceri în Rusia.
Astfel, o divizie de furnizare a energiei de la un grup multinațional, cu venituri de 12 miliarde de euro în 2022, a ajuns la o companie cu venituri de 3 miliarde de euro în același an.
Acum, marele grup german E.ON, evaluat la 34 miliarde de euro, își pregătește retragerea de pe piața de furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, iar partenerul său este MVM, o companie de stat maghiară strâns legată de Moscova prin afacerile cu Gazprom.
De ce este pentru Ungaria o tranzacție strategică, dar nu și pentru România
Divizia de furnizare a E.ON din România deservește aproximativ 3,4 milioane de consumatori. Practic, MVM preia o bază uriașă de clienți.
Reprezentanții grupului german E.ON au anunțat, în primăvară, intenția de a vinde afacerea de furnizare a gazelor și energiei electrice din România. Nemții au precizat că la nivelul grupului există dificultăți în înțelegerea schemei de plafonare – compensare a prețului la energie și gazele naturale, impusă de Guvern.
Divizia de furnizare a E.ON a a
