
Sectorul Bacău – Pașcani al Autostrăzii Moldovei A7, una dintre cele mai importante investiții de infrastructură rutieră din România, intră într-o etapă critică de implementare, pe fondul riscului ca termenul-limită impus prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – august 2026 – să nu poată fi respectat integral
În acest context, autoritățile iau în calcul atât o etapizare accelerată a deschiderii traficului, cât și o posibilă reașezare a surselor de finanțare.
Calendar de deschidere ajustat, pe fondul întârzierilor de execuție
Conform estimărilor transmise de Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, deschiderea circulației pe segmentul Bacău – Pașcani ar urma să fie realizată progresiv, în trei etape distincte:
- iunie–iulie 2026: deschiderea circulației până la municipiul Bacău
- septembrie 2026: extinderea traficului până la Săbăoani (județul Neamț)
- decembrie 2026: finalizarea conexiunii până la Pașcani
Această planificare etapizată reflectă o adaptare la ritmul actual al șantierelor, dar și o încercare de a livra parțial beneficiile proiectului înainte de finalizarea integrală a tronsonului.
În mod oficial, termenul inițial de finalizare era corelat cu jaloanele PNRR, însă dinamica execuției sugerează o presiune semnificativă asupra calendarului contractual.
Progres fizic de circa 50% pe întreaga secțiune Bacău – Pașcani
Datele centralizate la începutul lunii mai indică un progres relativ uniform între cele trei loturi ale tronsonului, toate situate în jurul pragului de 50% execuție fizică. Această evoluție confirmă un ritm constant al lucrărilor, însă insuficient pentru a garanta finalizarea în termenul de finanțare nerambursabilă.
Diferențele dintre execuția fizică și cea financiară rămân semnificative, ceea ce sugerează atât întârzieri în decontare, cât și posibile blocaje administrative sau tehnice în derularea contractelor.
Loturile A7 Bacău – Pașcani: situația detaliată
Lotul 1: Săucești – Trifești
Primul segment al tronsonului are o lungime de 30,3 kilometri și reprezintă una dintre secțiunile cele mai avansate ale proiectului.
- Contract semnat: 6 martie 2023
- Valoare: 1,63 miliarde lei
- Stadiu fizic: 51,50%
- Stadiu financiar: 26,99%
- Termen contractual: august 2026
Deși execuția fizică depășește pragul de 50%, decalajul față de stadiul financiar evidențiază o absorbție lentă a fondurilor, aspect care poate indica întârzieri în certificarea lucrărilor sau în fluxurile de plată.
Lotul 2: Trifești – Gherăești
Acest lot, cu o lungime de 19 kilometri, este ușor în urma primului segment, dar păstrează un ritm de execuție relativ stabil.
- Contract semnat: 7 martie 2023
- Ordin de începere: 2 mai 2023
- Valoare: 1,27 miliarde lei
- Stadiu fizic: 48%
- Stadiu financiar: 20,72%
Acest segment este considerat critic pentru continuitatea fluxului de lucrări între Bacău și zona centrală a tronsonului, iar ritmul actual sugerează necesitatea accelerării execuției în trimestrele următoare.
Lotul 3: Mircești – Pașcani
Ultimul lot, cu o lungime de 28,094 kilometri, este esențial pentru conectarea finală cu nodul Pașcani și pentru integrarea întregului tronson în rețeaua națională de autostrăzi.
- Contract semnat: 13 martie 2023
- Acces pe șantier: 4 mai 2023
- Valoare: 1,76 miliarde lei
- Stadiu fizic: 51%
- Stadiu financiar: 22,47%
Deși progresul fizic este comparabil cu celelalte loturi, acest segment are o importanță strategică majoră, deoarece finalizează continuitatea infrastructurii pe direcția nord-sud a Moldovei.
Presiune pe calendarul PNRR și riscul reîncadrării finanțării
În paralel cu evoluția șantierelor, discuțiile la nivel guvernamental vizează ajustarea mecanismului de finanțare. Potrivit declarațiilor oficiale, există riscul ca tronsoanele Bacău – Pașcani să nu poată fi finalizate până la termenul-limită din august 2026, condiție esențială pentru menținerea finanțării nerambursabile din PNRR.
Radu Miruță a precizat că se au în vedere negocieri cu Comisia Europeană pentru mutarea acestor segmente din componenta de grant în cea de împrumut a PNRR. Această schimbare ar permite o flexibilizare a termenelor de implementare, însă ar modifica structura de finanțare a proiectului.
În scenariul analizat, fondurile eliberate din componenta nerambursabilă ar putea fi redirecționate către proiecte feroviare cu grad mai mare de maturitate și șanse crescute de finalizare în termenul stabilit la nivel european.
Anterior, în urma renegocierilor PNRR coordonate de Dragoș Pîslaru, mai multe loturi ale Autostrăzii A7 au fost deja transferate între componentele de finanțare, într-un efort de optimizare a absorbției fondurilor europene.
Implicații economice și strategice pentru regiunea Moldovei
Autostrada A7 reprezintă coloana vertebrală a conectivității rutiere din estul României, având un impact direct asupra competitivității economice a regiunii Moldovei. Segmentul Bacău – Pașcani este esențial pentru legătura dintre nordul și centrul țării, precum și pentru conectarea ulterioară cu rețeaua europeană de transport.
Întârzierile actuale nu afectează doar calendarul de execuție, ci și fluxurile de investiții, logistica regională și predictibilitatea economică pentru mediul de afaceri. În același timp, presiunea pe respectarea jaloanelor PNRR introduce o componentă suplimentară de risc instituțional, întrucât orice reconfigurare a finanțării trebuie agreată la nivel european.
Concluzie
Tronsonul Bacău – Pașcani al Autostrăzii A7 se află într-un punct de echilibru fragil între progresul tehnic al șantierelor și constrângerile financiare impuse de PNRR. Deși execuția fizică de aproximativ 50% indică un avans semnificativ, calendarul actual ridică semne de întrebare privind respectarea termenelor pentru finanțarea nerambursabilă.
În lunile următoare, deciziile privind etapizarea deschiderii traficului și posibila reîncadrare a finanțării vor fi esențiale pentru menținerea continuității proiectului și pentru evitarea pierderii fondurilor europene dedicate uneia dintre cele mai importante infrastructuri rutiere din România.
The post Decalaje pe tronsonul A7 Bacău …
…
Citește articolul integral pe Moldova Invest