Disparități regionale în România anului 2024

În România, conform datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru anul 2024, există o realitate îngrijorătoare privind disparitățile economice și sociale între diferitele regiuni ale țării. Aceste disparități sunt evidențiate prin analiza PIB-ului per capita în diverse județe, reflectând condiții economice divergente.

Disparități regionale în România în 2024

1. Județe cu PIB per capita peste 20.000 euro/locuitor: Cinci județe, inclusiv municipiul București, se situează în acest grup. Aceste regiuni se caracterizează printr-o dezvoltare economică semnificativă, beneficiind de investiții considerabile și infrastructură dezvoltată. Ele sunt motoare ale economiei naționale, cu niveluri de trai și oportunități economice superioare.

1. Județe cu PIB per capita sub 10.000 euro/locuitor: Pe de altă parte, cinci județe se află sub acest prag critic. Aceste regiuni se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv acces limitat la locuri de muncă, infrastructură deficitară și oportunități limitate de dezvoltare economică. Disparitățile accentuate între aceste județe și cele mai dezvoltate reprezintă o barieră majoră în calea unei dezvoltări echilibrate și incluzive în întreaga țară.
2. Disparități intraregionale și implicațiile acestora: Analiza mai detaliată dezvăluie discrepanțe semnificative chiar și în cadrul acelorași regiuni. De exemplu, diferențele între Iași și județele vecine precum Vaslui și Botoșani, sau între Constanța și Vrancea sau Prahova comparativ cu Călărași, subliniază nevoia de măsuri personalizate și adaptate la specificitățile locale pentru a stimula dezvoltarea economică regională.

Măsuri recomandate pentru reducerea disparităților

1. Investiții în infrastructură: Prioritizarea investițiilor în infrastructură de transport, energie și comunicații în regiunile mai puțin dezvoltate poate sprijini integrarea acestora în economia națională și internațională.
2. Promovarea inovației și antreprenoriatului: Sprijinirea inovației și stimularea antreprenoriatului local pot crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă în regiunile marginalizate economic.
3. Educație și formare profesională: Investițiile în educație și formare profesională sunt esențiale pentru dezvoltarea resurselor umane și creșterea capacității de adaptare a populației la cerințele pieței muncii moderne.

Investiții și schimbări în comportamentul consumatorilor

Activitatea de investiții în România, sprijinită în mod semnificativ de fonduri europene, s-a concentrat pe proiecte de infrastructură de amploare, cu accent pe transportul rutier, rețelele locale de utilități și extinderea capacității de producție a energiei regenerabile.

În același timp, schimbarea în percepția și comportamentul consumatorilor a influențat piața internă. Aceștia au devenit mai atenți la prețuri și cantități, au urmărit mai îndeaproape promoțiile și reducerile, și au adoptat strategii precum amânarea achizițiilor sau preferința pentru cumpărături în vrac. Sectorul vânzărilor cu amănuntul a înregistrat o revenire semnificativă, cu o creștere anuală de 6,5% în primele două luni ale anului 2024, susținută de creșterea constantă a salariului net real și de îmbunătățirea condițiilor de creditare, conform Raportului BRD.

Perspective și provocări în economia românească

Cu toate că perspectivele pentru economia României sunt pozitive, peisajul economic actual rămâne fragil din cauza unor factori precum riscul geopolitic crescut și presiunea stagflaționistă din economia globală. De asemenea, se observă o adâncire a divergențelor macroeconomice între regiunile transatlantice.

Prioritatea imediată pentru România ar trebui să fie restabilirea echilibrului macroeconomic pentru a se poziționa mai solid în contextul noii etape de creștere economică. Coordonarea mai eficientă a mixului de politici economice ar putea contribui la consolidarea acestui obiectiv și la gestionarea mai eficientă a provocărilor actuale și viitoare.

Concluzie

Redresarea disparităților regionale în România necesită o abordare holistică și coordonată la nivel național și regional. Implementarea politicii publice bazate pe date precise și adaptate specificităților fiecărei regiuni poate contribui semnificativ la echilibrarea dezvoltării economice și sociale în întreaga țară, asigurând un viitor mai prosper și mai echitabil pentru toți cetățenii români.

În concluzie, România se confruntă cu o serie de disparități economice și sociale semnificative între regiuni, reflectate în diferitele niveluri ale PIB-ului per capita și în comportamentul consumatorilor. Datele recente subliniază că cinci județe, inclusiv Bucureștiul, se situează peste pragul de 20.000 euro/locuitor, în timp ce alte cinci județe se află sub limita de 10.000 euro/locuitor. Această diferență mare influențează profund calitatea vieții și oportunitățile economice ale locuitorilor din diverse părți ale țării.

Investițiile recente, susținute de fonduri UE, au fost direcționate către proiecte de infrastructură de amploare și extinderea capacității de producție a energiei regenerabile, ceea ce indică un angajament pentru creștere și modernizare. Totuși, schimbările în comportamentul consumatorilor, caracterizate prin atenție sporită la prețuri și adaptabilitate în cumpărături, subliniază adaptarea necesară în cadrul economiei interne.

Privind spre viitor, perspectivele economice sunt promițătoare, cu o revenire evidentă în sectorul vânzărilor cu amănuntul și creșterea salariului net real. Cu toate acestea, România se confruntă cu provocări semnificative, cum ar fi riscul crescut geopolitic și presiunea stagflaționistă globală, care necesită o gestionare atentă și o coordonare eficientă a politicii economice pentru a menține stabilitatea și a stimula dezvoltarea pe termen lung.

În final, consolidarea echilibrului macroeconomic și adaptarea adecvată la schimbările economice globale sunt imperative pentru a asigura o creștere economică echitabilă și sustenabilă în toate regiunile României. Prin implementarea unor politici publice înțelepte și adaptate, țara poate să își maximizeze potențialul și să ofere oportunități egale pentru toți cetățeni

…
Citește articolul integral pe Moldova Invest