National
Două noi instrumente financiare pentru susținerea absorbției fondurilor europene: sprijin pentru PNRR și proiectele 2014–2020
autor

Ministerul Finanțelor propune două mecanisme financiare pentru accelerarea absorbției fondurilor europene și evitarea blocajelor în implementarea investițiilor publice
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică două proiecte de acte normative cu impact major asupra modului în care România își gestionează investițiile finanțate din fonduri europene. Măsurile vizează atât proiectele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și proiectele rămase nefinalizate din exercițiul financiar 2014–2020, într-un context în care presiunea pe absorbția fondurilor și finalizarea investițiilor este una semnificativă.
Inițiativa apare pe fondul riscului de întârziere a unor proiecte publice locale din cauza dezechilibrelor de lichiditate, dar și al apropierii termenelor-limită pentru implementarea investițiilor europene.
Context: presiune ridicată pe implementarea fondurilor europene
România se află într-o etapă critică a implementării proiectelor finanțate din fonduri europene, în special a celor incluse în PNRR, care trebuie finalizate până la 31 august 2026. În prezent, peste 11.300 de contracte sunt în derulare la nivel local, cu o valoare totală eligibilă de aproximativ 34,4 miliarde lei, dintr-un portofoliu total de circa 46 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor avertizează că, în practică, apar frecvent decalaje între momentul efectuării cheltuielilor de către autoritățile locale și momentul rambursării sumelor din fonduri europene. Aceste decalaje generează presiuni semnificative asupra bugetelor locale, afectând fluxurile de numerar și, implicit, ritmul de implementare a proiectelor.
În acest context, autoritățile centrale susțin că intervenția este necesară pentru a evita blocaje administrative și financiare care ar putea conduce la întârzieri în finalizarea investițiilor sau chiar la pierderea unor finanțări.
I. Mecanism de finanțare temporară pentru proiectele PNRR
Primul proiect de act normativ vizează instituirea unui mecanism de finanțare temporară destinat exclusiv proiectelor finanțate prin PNRR.
Acest mecanism constă în acordarea de împrumuturi fără dobândă autorităților locale, pentru acoperirea temporară a necesarului de lichiditate în cazul proiectelor aflate într-un stadiu avansat de implementare.
Plafonul total al schemei este de 10 miliarde lei, iar finanțarea este concepută ca un instrument de tip „credit-punte”, menit să asigure continuitatea investițiilor până la momentul rambursării fondurilor europene.
Caracteristicile principale ale mecanismului:
- împrumuturi cu dobândă zero;
- caracter temporar, fără impact permanent asupra bugetelor locale;
- utilizarea exclusivă pentru proiecte PNRR aflate în implementare;
- rambursare până la data de 15 noiembrie 2025;
- utilizarea fondurilor existente din componenta de împrumut a PNRR, fără atragerea de resurse suplimentare de pe piețele financiare.
Autoritățile locale vor putea accesa aceste împrumuturi în funcție de categoria administrativă:
- comune și orașe: fără plafon individual stabilit;
- municipii: până la 100 milioane lei;
- județe, municipii reședință de județ și sectoarele municipiului București: până la 150 milioane lei.
Obiectivul mecanismului
Scopul declarat este evitarea situațiilor în care proiecte aflate în execuție sunt încetinite sau blocate din lipsa temporară de lichiditate. Mecanismul este gândit ca o soluție de continuitate financiară, astfel încât investițiile în infrastructură, educație, sănătate și digitalizare să poată fi finalizate în termen.
Ministerul Finanțelor subliniază că acest instrument nu înlocuiește finanțarea europeană, ci funcționează exclusiv ca un mecanism de sprijin temporar pentru menținerea ritmului de implementare.
II. Sprijin pentru finalizarea proiectelor europene 2014–2020 și susținerea noilor investiții
Al doilea proiect de act normativ are în vedere finalizarea proiectelor europene rămase neîncheiate din exercițiul financiar 2014–2020, dar și sprijinirea actualului cadru financiar multianual.
În perioada 2026–2027, unitățile administrativ-teritoriale vor putea contracta împrumuturi de la Trezoreria Statului în limita unui plafon total de 2 miliarde lei.
Destinația acestor fonduri:
- acoperirea cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor europene;
- finalizarea proiectelor neîncheiate sau nefuncționale;
- asigurarea cofinanțării necesare proiectelor aflate în derulare;
- susținerea investițiilor din actualul exercițiu financiar.
Acest mecanism vine în sprijinul proiectelor aflate în stadii avansate de implementare, dar care riscă să fie blocate din cauza lipsei resurselor financiare pentru finalizare sau cofinanțare.
Condiții de finanțare
Împrumuturile acordate prin acest mecanism vor beneficia de condiții preferențiale:
- maturitate de până la 5 ani;
- posibilitatea rambursării anticipate;
- costuri de finanțare reduse față de piața bancară;
- exceptare de la limitele de îndatorare prevăzute de legislația fiscal-bugetară.
Impactul anticipat al măsurilor
Ministerul Finanțelor argumentează că aceste două mecanisme vor avea un rol esențial în consolidarea capacității de implementare a investițiilor publice la nivel local și în creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene.
Principalele efecte așteptate includ:
- accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene;
- evitarea pierderii de finanțări nerambursabile;
- reducerea presiunii asupra bugetelor locale;
- prevenirea blocajelor administrative și financiare;
- asigurarea finalizării investițiilor aflate în derulare;
- îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
Declarația Ministerului Finanțelor
Reprezentanții instituției subliniază că măsurile sunt necesare în contextul actual al implementării fondurilor europene:
„România se află într-un moment critic al implementării fondurilor europene. Prioritatea este ca niciun proiect important pentru comunitățile locale să nu fie blocat din lipsa cofinanțării sau a întârzierilor temporare de plată. Prin aceste mecanisme financiare punem la dispoziția autorităților locale instrumente rapide și eficiente pentru continuarea investițiilor”, a transmis ministrul Finanțelor.
Concluzie
Cele două mecanisme propuse de Ministerul Finanțelor reprezintă un pachet integrat de sprijin financiar destinat stabilizării flux…



























