
Anul 2026 se conturează ca unul extrem de complicat pentru economie, companii și populație, cu inflația drept principal risc macroeconomic. Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că scumpirile vor continua să erodeze puterea de cumpărare, în timp ce deficitul bugetar ridicat, cheltuielile publice și incertitudinile fiscale creează un climat economic fragil, cu multe variabile greu de controlat.
Inflația, „taxa invizibilă” care afectează pe toată lumea
Potrivit lui Negrescu, inflația este cea mai dură formă de taxare, deoarece lovește întreaga populație, indiferent de nivelul veniturilor. În paralel, mediul de afaceri se confruntă cu presiuni multiple: creșterea salariului minim, blocajele financiare, necesitatea reducerii deficitului bugetar și modificările regimului fiscal aplicat microîntreprinderilor.
Lovitură pentru microîntreprinderi din 2026
Un aspect esențial, insuficient cunoscut de mulți antreprenori, este schimbarea automată a regimului de impozitare. De la 1 ianuarie 2026, firmele care au realizat în 2025 o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro vor trece la impozitul pe profit. Această modificare va genera costuri suplimentare importante și ar putea duce la închiderea unui număr semnificativ de microîntreprinderi, semn că acest model de business își pierde treptat viabilitatea.
Semnale pozitive, dar vulnerabile
Există și câteva evoluții favorabile, însă fragile. Analistul menționează relansarea producției industriale, avansul exporturilor și posibilitatea reducerii dobânzii de politică monetară după luna iunie 2026, ceea ce ar putea ieftini creditele. Într-un scenariu optimist, aceste evoluții ar putea susține crearea de noi locuri de muncă, dacă economia își va recăpăta ritmul.
Teama majoră: noi creșteri de taxe
Cea mai mare îngrijorare a mediului de afaceri rămâne riscul majorării taxelor. Adrian Negrescu avertizează că orice creștere a TVA sau a impozitului pe venit ar putea împinge România direct în recesiune. Deși ministrul Finanțelor a dat asigurări că în 2026 nu vor fi introduse taxe noi, în afara celor deja anunțate (taxe locale și impozitul pe dividende), stabilitatea politică și presiunile din interiorul coaliției de guvernare rămân surse de incertitudine.
Presiune masivă asupra bugetului de stat
Din perspectiva finanțelor publice, România trebuie să reducă cheltuielile cu cel puțin 50 de miliarde de lei pentru a respecta ținta de deficit de 6,2% asumată în fața Comisiei Europene. Acest obiectiv presupune tăieri de cheltuieli, combaterea evaziunii fiscale și, posibil, listarea pe bursă a unor pachete din companiile de stat, multe dintre ele considerate neperformante.
Fondurile europene, o cursă contracronometru
Un alt punct critic îl reprezintă atragerea fondurilor din PNRR. Până în august 2026, România trebuie să acceseze aproximativ 10 miliarde de euro. În caz contrar, banii vor fi pierduți, iar statul va fi nevoit să se împrumute suplimentar, într-un context în care datoria publică a atins deja niveluri record.
Factura pentru populație: taxe mai mari și venituri înghețate
Pentru cetățeni, perspectivele sunt sumbre. Taxele locale vor crește de la începutul anului, salariile și pensiile vor rămâne înghețate, iar inflația va continua să apese asupra bugetelor familiale, cel puțin în prima parte a lui 2026. O altă mare incertitudine este liberalizarea prețului gazelor de la 1 aprilie, care, fără un cadru clar, ar putea declanșa un nou val de scumpiri și presiuni inflaționiste.
Concluzie: nota de plată a dezechilibrelor din trecut
În final, Adrian Negrescu subliniază că anul 2026 va însemna, pentru români, plata costurilor dezechilibrelor bugetare acumulate în ultimii ani. Singurul element pozitiv rămâne capacitatea de adaptare a populației, care a demonstrat deja că poate face față chiar și celor mai dificile contexte economice.
The post Economia României în 2026: inflație persistentă, constrângeri bugetare și temeri crescânde privind recesiunea appeared first on MOLDOVA INVEST….
…
Citește articolul integral pe Moldova Invest