National
Economia subterană a României, la cel mai redus nivel din ultimele două decenii
Economia subterană a României se află pe un trend descendent în ultimii ani, ajungând la 13,1% din PIB în 2023, în scădere față de 31,3% în anul 2000, 19,5% în 2013 și 15,1% în 2019, potrivit datelor companiei de consultanță Ernst & Young (EY)
„De-a lungul ultimilor 25 de ani, au existat numeroase estimări privind dimensiunea economiei subterane din România – atât oficiale, cât și neoficiale – care, la un moment dat, au urcat până la 30-40% din PIB. Problema acestor cifre a fost întotdeauna legată de sursa și calitatea informațiilor folosite pentru a ajunge la o imagine cât mai apropiată de realitate, motiv pentru care vorbim în continuare despre estimări. Cert este că, în prezent, avansul tehnologic și evoluția rapidă a legislației fiscale la nivel european și național au determinat retragerea economiei gri și negre,” a explicat Alex Milcev, Partener și Lider al departamentului Taxe & Juridic din cadrul EY România, într-un comunicat al companiei.
Conform acestuia, preocuparea decidenților din întreaga lume de a combate economia subterană nu este una nouă, dar s-a intensificat în ultimii ani, pe fondul efectelor crizei financiare din 2008-2009, al costurilor generate de pandemie și al incertitudinilor geopolitice actuale.
Studiul EY a analizat date din 131 de țări în perioada 2000–2023 și arată că 119 dintre acestea au înregistrat progrese notabile în reducerea ponderii economiei subterane, în special în ultimii cinci ani, cu o scădere medie de 6,7% din PIB. La nivel global, se estimează că economia subterană reprezintă 11,8% din PIB-ul total în 2023 (sau 19,8% dacă luăm media aritmetică a estimărilor pe fiecare țară în parte).
„În acest context, procentul asociat României nu iese neapărat în evidență, dar trebuie spus că, la acest nivel, țara noastră rămâne în continuare în partea de jos a clasamentului UE,” arată sursa citată.
Economia subterană, așa cum este definită în studiu, cuprinde activitățile economice nedeclarate (dar nu neapărat ilegale), fie realizate de entități înregistrate sau neînregistrate, care contribuie la deficitul fiscal, uneori semnificativ.
În România, estimarea pentru 2023 este de 13,1% din PIB – doar cu un punct procentual peste media globală.
„Economia subterană există și nu poate fi ignorată, însă interesant este faptul că acum avem estimări bazate pe criterii clare, aplicate uniform în toate țările analizate. În anul 2000, economia subterană din România era estimată la 31,3% din PIB, în 2013 la 19,5%, iar în 2019 la 15,1%. Tendința este evidentă și accelerarea reducerii este firească, având în vedere că plecăm de la un nivel inițial mai ridicat decât alte țări dezvoltate,” se mai precizează în comunicatul EY.
În acest context, raportul include o serie de recomandări pentru autorități, menite să reducă economia subterană. Prima dintre ele este creșterea încrederii contribuabililor în administrația publică și în sistemul fiscal. Conform experților, conformarea fiscală este mai mare atunci când oamenii au încredere că taxele sunt utilizate corect și echitabil.
O altă recomandare este formalizarea activităților economice informale. Statul ar trebui să facă mai simplu și mai avantajos procesul de înregistrare a afacerilor.
EY propune, de asemenea, utilizarea tehnologiei pentru a spori conformarea fiscală și pentru a detecta mai eficient cazurile de neconformare, precum și valorificarea mai bună a informațiilor provenite de la terți: date din sistemul financiar, de pe piața muncii, din platforme publice și private etc.
Este esențială și o coordonare eficientă între instituțiile statului și, unde este cazul, între state.
„Direcția României este una corectă și este momentul ca percepția despre ponderea economiei subterane în PIB să fie ajustată pe baza unor studii care arată că realitatea este mai bună decât impresia generală. Totuși, mai avem mult de parcurs pentru a ajunge la media Uniunii Europene și trebu
Comentarii recente