Serbia
EXCLUSIVITATE | Interviu cu Ambasadorul Serbiei în România, Ștefan Tomasevic pe tema actualei crize din Kosovo
autor
Tensiunile din Kosovo au escaladat semnificativ în urma deciziei guvernului din Pristina, condus de premierul Albin Kurti, de a desființa instituțiile sârbești din mai multe enclave
Această măsură a afectat direct peste 1.000 de sârbi, care și-au pierdut locurile de muncă, și aproximativ 40.000 de persoane, care sunt acum lipsite de servicii administrative și sociale esențiale.
Serbia a condamnat ferm această acțiune și a anunțat măsuri de sprijin pentru comunitatea sârbă din Kosovo. Între timp, Uniunea Europeană a făcut apel la dialog, dar riscul unei escaladări rămâne ridicat.
În acest context, discutăm cu Ambasadorul Serbiei în România, Dl. Stefan Tomasevic, pentru a înțelege perspectiva oficială a Belgradului asupra evenimentelor recente și posibilele consecințe regionale și internaționale.
I Contextul general al crizei din Kosovo
Excelența Voastră, cum evaluați decizia guvernului din Pristina de a desființa instituțiile sârbești din Kosovo?
Desființarea instituțiilor sârbești din Kosovo și Metohija este mult mai mult decât un incident, așa cum unii actori au tendința să o numească. Este un alt pas făcut de instituțiile provizorii conduse de Albin Kurti, având drept scop să facă viața sârbilor din Kosovo și Metohija insuportabilă.
Considerați această acțiune o provocare directă împotriva comunității sârbe? Ce credeți că intenționează să obțină guvernul lui Albin Kurti?
Comunitatea sârbă este hotărâtă să rămână în vatra ei, însă presiunea cu care se confruntă este enormă. Sunt continuu expuși violenței brutale. Voi reaminti despre încălcarea drepturilor fundamentale, reflectată în hărțuiri și acte de teroare zilnice.
Sârbii se confruntă zilnic cu arestări fără bază legală, bătăi, interdicții asupra mărfurilor și monedei sârbești. Nu este greu de concluzionat că expulzarea finală a sârbilor din provincia noastră sudică este obiectivul principal.
Ce impact are această măsură asupra vieții cotidiene a sârbilor din Kosovo și asupra stabilității regiunii?
Sârbii sunt privați de salarii, pensii și alte ajutoare sociale pe teritoriul provinciei noastre. Ei trăiesc practic într-un ghetou. După ce toate oficiile poștale au fost închise împreună cu alte instituții, oamenii nu lucrează și nu beneficiază de asistență medicală elementară, din cauza faptului că regimul lui Kurti a interzis medicamentele care vin din Serbia, inclusiv oxigenul și alte medicamente de bază. Impactul acestor măsuri asupra vieții comunității sârbe este crucial și, ca rezultat, avem aproape 20% dintre sârbi care au părăsit provincia în ultimii doi ani. Reprezentanții UE trebuie să ia în considerare că nu mai pot închide ochii. Consecințele sunt clare, iar responsabilitatea trebuie asumată pentru creșterea numărului de sârbi strămutați zi de zi.
II Răspunsul Serbiei și măsurile întreprinse
Guvernul sârb a anunțat sprijin financiar pentru sârbii afectați. Ne puteți detalia aceste măsuri?
Serbia a ajutat și va ajuta în moduri și la niveluri diferite populația noastră din Kosovo și Metohija. Pe cale financiară și substanțială, prin investiții și toate angajamentele necesare.
În ciuda provocărilor care urmăresc o reacție militară, Serbia acționează cu mare responsabilitate, menținând pacea și stabilitatea în întreaga regiune, dar există linii roșii, iar Serbia cu siguranță nu va permite expulzarea populației de pe propriul teritoriu de către cei care sunt condamnați ca teroriști și care doar și-au schimbat uniformele și pădurile cu costume și birouri.
Sunt luate în considerare alte măsuri diplomatice sau economice pentru a contracara decizia din Pristina?
Deciziile luate de UE sunt slabe și, deși unele sancțiuni există pe hârtie, ele sunt fără consecințe și rezultate, iar așa-numitul prim-ministru, împreună cu alți reprezentanți ai instituțiilor provizorii din Pristina, sunt încurajați să continue opresiunea împotriva sârbilor.
Serbia este profund recunoscătoare României și majorității țărilor membre ale ONU care sunt ferme și hotărâte, respectând Dreptul Internațional Public.
Există strategii legale prin care Serbia poate proteja cetățenii sârbi din Kosovo împotriva acestor acțiuni?
Cea mai mare problemă este exact faptul că toate aceste decizii absurde sunt luate unilateral, contrar Acordurilor de la Bruxelles și tuturor celorlalte acorduri. Rezoluția 1244 a ONU și prevederile tuturor acordurilor ulterioare au fost încălcate flagrant.
Cum a reacționat comunitatea internațională până acum? Credeți că UE și ONU ar trebui să intervină mai ferm?
La 12 ani după semnarea Acordului de la Bruxelles, garantat de UE, Pristina nu și-a îndeplinit obligația principală – formarea Asociației Municipalităților Sârbești. Avem nevoie de vocile multor actori și ca acestea să fie cât mai puternice. Nu ar trebui să permitem ca întunericul să prevaleze.
Patriarhul sârb Porfirije, al cărui scaun se află la Peć, a fost refuzat de Crăciun și de multe ori după aceea să intre în Kosovo și Metohija și să petreacă timp cu credincioșii sârbi ortodocși. Mulți alții, inclusiv cei mai înalți reprezentanți ai instituțiilor sârbe, nu sunt lăsați să treacă linia administrativă, prin deciziile instituțiilor provizorii de autoguvernare din Pristina.
III Perspective pentru Dialogul Serbia-Kosovo
Credeți că dialogul dintre Belgrad și Priștina facilitat de UE mai poate progresa după acest episod?
Am arătat că avem încredere în dialog, deoarece acesta este cel mai bun mod posibil de a depăși criza, dar, evident, am fost naivi. Credem că lucrurile ar putea fi schimbate cu un efort suplimentar, mai ales din partea partenerilor noștri care au recunoscut anterior așa-numitul Kosovo. Este clar că a fost o mare greșeală, iar eu cred că mulți dintre ei realizează acum acest fapt.
Care sunt așteptările Serbiei de la Uniunea Europeană în acest moment?
Ne așteptăm la un tratament echitabil și, cel puțin, la o poziție egală. Insistăm asupra unei atenții mai mari pentru populația sârbă aflată sub o presiune enormă în propria lor țară.
Acei actori – reprezentanți ai instituțiilor provizorii din Priștina, care sunt generatori de violență, tensiuni sociale și expulzări, ar trebui să fie trași la răspundere, nu recompensați. UE ar trebui să evite generalizările și apelurile către ambele părți. Este necesar să fie identificat clar vinovatul atunci când apare un incident, dar și să fie monitorizate cu adevărat efectele tuturor măsurilor dăunătoare îndreptate împotriva sârbilor.
Considerați că această decizie a lui Kurti este motivată politic, având în vedere viitoarele alegeri parlamentare din Kosovo, programate în februarie?
Fără îndoială, atacul asupra instituțiilor sârbe servește scopurilor politice cotidiene și este destinat să transmită un mesaj electoratului. Totuși, nu ar trebui să uităm continuitatea acțiunilor instituțiilor provizorii din Priștina împotriva intereselor populației sârbe din provincie.
IV Implicații Regionale și Europene
Ar putea această criză să destabilizeze întregul Balcani?
Trebuie să fim conștienți de faptul că Serbia face tot posibilul pentru a evita un conflict care ar duce inevitabil la destabilizarea întregii regiuni. De aceea, Serbia nu trebuie lăsată singură, ci trebuie sprijinită pentru a găsi soluții durabile. O escaladare de orice fel este cel mai puțin potrivită pentru Serbia, în timp ce aceasta se dezvoltă și crește economic într-un ritm accelerat. Cooperarea economică și culturală ar trebui să fie obiectivul comun al întregii regiuni.
Există riscul ca tensiunile actuale să escaladeze într-un conflict deschis între Serbia și Kosovo?
Serbia crede în pace. Serbia face tot posibilul pentru a se asigura că pacea prevalează. Așa este astăzi, și așa a fost de-a lungul întregii noastre istorii.
Cu toate acestea, în cele mai dificile perioade din istoria mondială și europeană, când a fost necesar să apărăm cel mai valoros lucru pe care îl avem, libertatea, sârbii au fost de partea corectă a istoriei, apărând valorile europene cu viața lor, din Evul Mediu până în Primul și al Doilea Război Mondial.
Cum afectează această situație relațiile Serbiei cu UE și negocierile de aderare ale Serbiei la Uniune?
Cred că integrarea europeană a Serbiei poate merge mult mai rapid. Faptul că nu s-a deschis niciun capitol în cadrul clusterului în ultimii trei ani indică o încetinire serioasă a proceselor asupra cărora Serbia nu a avut influență, având în vedere toate rezultatele obținute în acest timp în domeniul statului de drept, inclusiv implementarea recomandărilor, îmbunătățirea infrastructurii, întărirea economiei.
Pe parcurs, Serbia așteaptă și Capitolul 35, care privește normalizarea relațiilor cu așa-numitul Kosovo. Este un capitol specific pe care niciun alt membru nu l-a avut în parcursul lor. Atâtea specificități, dar credem că Uniunea Europeană are nevoie de Serbia cel puțin la fel de mult cum Serbia are nevoie de Uniunea Europeană.
V Mesajul Serbiei către România și Comunitatea Internațională
Ce mesaj transmite Serbia partenerilor săi internaționali în acest moment critic?
Confruntați cu o nedreptate în continuitate, sârbii trebuie să simtă că ultimele lucruri comise împotriva lor ar trebui să semnifice ceva pentru cei care au puterea să exercite presiuni asupra și să influențeze autoritățile provizorii iraționale. Din păcate, până în acest moment, aceștia cred că totul este permis să fie făcut împotriva sârbilor până la punctul expulzării lor permanente și totale.
Cum vedeți poziția României în această criză? Care sunt așteptările Serbiei de la București?
Suntem foarte recunoscători pentru poziția principială a României cu privire la problema Kosovo și Metohija, care se bazează pe respectarea normelor dreptului internațional public. Respectarea integrității teritoriale și a suveranității noastre este un factor important în relațiile noastre bilaterale bogate și valoroase, pe care ne străduim să le îmbunătățim în fiecare zi.
Apreciez foarte mult oportunitatea de a vorbi pentru media dumneavoastră despre detaliile legate de poziția poporului sârb din Kosovo și Metohija, deoarece nu se știe suficient despre acest lucru. Este foarte important să găsim un spațiu adecvat în peisajul mediatic plin de dezinformări, pentru a evidenția starea reală a lucrurilor.
Ne bazăm pe sprijinul României în continuare, bazat pe fapte și cifre. Am fost întotdeauna împreună de partea corectă a istoriei, apărând valorile europene și tradiționale și libertatea noastră. Ar trebui să sprijinim întotdeauna lucrurile corecte, iar în cazul Serbiei și României, ar trebui să o facem vocal și fără bariere la toate nivelurile și peste tot.
Care este mesajul dumneavoastră pentru sârbii din Kosovo, care se confruntă cu acest moment dificil?
Mesajul meu pentru sârbii din Kosovo și Metohija este să reziste, așa cum au făcut de multe ori înainte în istoria noastră. După ploaie vine soarele, iar doar vremurile grele nasc eroi. Ne străduim pentru pace și bunăstare, rugându-ne lui Dumnezeu și pentru cei care comit nedreptăți, dar niciodată nu renunțăm la țara noastră, familia și lăcașurile noastre sfinte, f
