cosmin murarasu
FERM 2024 | Mesajul cofondatorului și managerului de proiect „Muzee de la sat”, Cosmin MURĂRAȘU
Panelul „TURISM”
ediția a XVIII-a a Forumului Economic Regional Moldova, Vatra Dornei, 2024
SPEAKER – Cosmin MURĂRAȘU – Cofondator și manager de proiect „Muzee de la sat”
TEMĂ: „Importanța patrimoniului cultural în dezvoltarea turismului regional”
În cadrul „Panelului de Turism”, Cosmin Murărașu, cofondator și manager de proiect al proiectului „Muzee de la sat”, a adus în atenție rolul vital al turismului cultural în dezvoltarea regională durabilă. Tema discursului a constituit-o: „Importanța patrimoniului cultural în dezvoltarea turismului regional”.
Turismul cultural, un motor al dezvoltării durabile
Cosmin Murărașu a subliniat că turismul cultural durabil este o parte esențială a strategiilor de dezvoltare regională și macroregională, unde cultura joacă rolul de motor și vector al dezvoltării durabile. „Patrimoniul cultural joacă un rol esențial în dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii, contribuind la revitalizarea orașelor și a regiunilor”, a declarat Murărașu.
Conservarea patrimoniului
Promovarea turismului cultural contribuie semnificativ la conservarea monumentelor istorice și a tradițiilor locale. Valorificarea patrimoniului cultural nu doar că îmbogățește experiența turiștilor, dar susține și dezvoltarea sustenabilă a comunităților și regiunilor, crescând atractivitatea acestora pentru investitori și turiști deopotrivă.
Educație și îmbogățire culturală
Turismul cultural oferă o alternativă la turismul de masă, concentrat pe destinații celebre, atrăgând turiști interesați de experiențe unice și autentice. „Vizitatorii învață despre istoria, arta și cultura regiunii, ceea ce le îmbogățește experiența și cunoștințele”, a afirmat Murărașu, accentuând importanța educației prin turism.
Beneficiile economice și sociale ale turismului cultural
Turismul cultural aduce numeroase beneficii economice comunităților locale. Printre acestea se numără crearea de locuri de muncă, dezvoltarea infrastructurii și generarea de venituri prin taxele de acces la situri culturale, vânzările de suveniruri și cheltuielile vizitatorilor în restaurante și hoteluri. „Dezvoltarea turismului cultural necesită personal uman în diverse domenii, de la ghizi turistici la angajați ai muzeelor și artizani locali”, a explicat co-fondatorul proiectului „Muzee de la sat”.
Turismul cultural are un impact profund asupra identității locale și interacțiunilor interculturale. Promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale întărește sentimentul de mândrie și identitate al comunității. „Turiștii și localnicii au ocazia să interacționeze și să învețe unii de la alții, promovând toleranța și înțelegerea reciprocă”, a remarcat Murărașu. De asemenea, activitățile turistice pot revitaliza comunitățile rurale și urbane, aducând viață nouă și oportunități în regiuni altfel neglijate.
Provocări și soluții în turismul cultural
Cu toate avantajele sale, turismul cultural se confruntă cu provocări semnificative, cum ar fi supraaglomerarea și menținerea autenticității culturale. Murărașu a subliniat necesitatea unei planificări și gestionări atente a fluxului de turiști pentru a evita deteriorarea siturilor și comercializarea excesivă a tradițiilor locale. „Implicarea comunităților locale în dezvoltarea și gestionarea turismului cultural este esențială pentru a asigura beneficiile economice și sociale”, a adăugat Murărașu.
În concluzie, Cosmin Murărașu a evidențiat rolul fundamental al turismului cultural în dezvoltarea regională, rol care constă în beneficii economice, sociale și culturale semnificative. Prin promovarea și conservarea patrimoniului cultural, regiunile pot atrage turiști, creând oportunități economice și întărind identitatea locală. „Pentru succesul pe termen lung, este esențială implicarea comunității și gestionarea sustenabilă a resurselor turistice”, și-a încheiat intervenția Murărașu, reafirmând angajamentul față de dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale prin turism cultural.
